fbpx

Contact

Legea nr. 118/2019 privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor din perspectiva dreptului muncii

http://www.vasiliumiclea.ro

Legea nr. 118/2019 privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor din perspectiva dreptului muncii

Vreau de la bun început să clarific cu fermitate câteva aspecte – o lege prin care persoanele care se fac vinovate de abuzuri împotriva altor persoane trebuie să existe, o evidență a acestor persoane este necesară iar accesul acestora în societate trebuie drastic diminuate pentru că acest gen de infracțiuni sunt printre cele mai periculoase și imorale fapte.
Totuși, modalitatea în care această necesitate a fost transpusă într-un act normativ poate suferi îmbunătățiri reale.
Trecând peste faptul că unele prevederi din această lege pot da naștere la abuzuri (de exemplu prevederile art. 11, alin. (7) din Legea nr. 118/2019 potrivit cărora „Dacă persoana înscrisă în Registru nu se prezintă la sediul organului de politie sau dacă refuză să se supună fotografierii, înregistrării dactiloscopice sau prelevării probelor biologice, va fi constrânsă la aceasta” (iar eu prin constrângere pot să înțeleg și bătaia), dar asta este treaba asociațiilor care militează pentru drepturile omului, alte prevederi au un impact direct asupra domeniului dreptului muncii.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 118/2019 „Instituțiile din sistemul de învățământ, sănătate sau protecţie socială, precum şi orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane au obligația de a solicita persoanelor cu care încheie raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi prezentarea certificatului de integritate comportamentală.”
Ca și observație această lege publicată în Monitorul Oficial, conține anumite termene până la care urmează să fie puse la punct unele detalii astfel încât prevederile sale să fie pe deplin aplicabile.
Astfel:
• În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministerele de resort, organele administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia de a evalua cadrul legal din domeniul de competenţă şi, după caz, de a demara demersurile necesare de natură legislativă şi/sau administrativă pentru a se asigura că unei persoane înscrise în Registru i se interzice, temporar sau permanent, să desfăşoare activităţi profesionale, activităţi de voluntariat sau orice alt tip de activităţi care presupun:
a. contactul direct cu copiii;
b. contactul direct cu persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile;
c. examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane.
• Modelele certificatului de integritate comportamentală, copiei de pe Registru, extrasului din Registru, respectiv cererilor pentru eliberarea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Prezentarea Certificatul de integritate, condiție pentru angajare sau prestarea activității

Raportat la interpretarea textului de mai sus, orice salariat sau colaborator care lucrează cu copii, vârstnici sau persoane vulnerabile va trebui să prezinte angajatorului certificate de integritate din care să rezulte că nu figurează înscris în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.
De asemenea, angajatorii vor avea obligația de a solicita angajaților care lucrează cu copii, vârstnici sau persoane vulnerabile Certificatul de integritate din care să rezulte faptul că nu sunt luate în evidență. De asemenea, acest Certificat va trebui solicitat persoanei care dorește angajarea.
În ceea ce privește sintagma de „categorii vulnerabile”, legiuitorul a inclus în această noțiune copiii, persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități, femeile, victime ale violenței domestice şi ale traficului de persoane, precum şi orice altă persoană care aparține grupului vulnerabil definit potrivit Legii asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Din experiență apreciez că cel puțin 90% dintre angajați sau persoane care doresc angajarea vor fi obligați să prezinte Certificatul de integritate solicitat.
Și problema cea mai mare va fi obținerea acestui document. Mă hazardez și afirm (iar viitorul îmi va da dreptate sau mă va contrazice) că obținerea acestui Certificat de integritate nu se va face prin două click-uri din fața monitorului calculatorului ci va implica o procedură birocratică ce va presupune, mai mult ca sigur, mersul la un birou, într-un anumit program, poate chiar și plata unei taxe, formalism ce va atrage cel mai probabil nemulțumirea persoanelor care soresc eliberarea documentului.
Nu în ultimul rând, obținerea acestui Certificat de integritate de către orice salariat sau candidat la angajarea într-o funcție care implică relaționarea cu persoanele protejate avute în vedere de dispozițiile Legii nr. 118/2019 implică înfrângerea principiului potrivit căreia orice persoană este nevinovată până l aproba contrarie. Cu alte cuvinte, Legea nr. 118/2019 stabilește o prezumție de vinovăție pentru toți angajații sau persoanele care doresc angajarea, fiind în sarcina acestora obligația de a demonstra faptul că nu sunt în evidența registrului.
Consider că această anomalie ar trebui remediată în viitor astfel încât salariații sau persoanele care doresc angajarea să nu fie obligate să parcurgă procedura obținerii Certificatului de integritate, urmând ca, eventual organele abilitate ale Statului să fie cela care informează angajatorii, acolo unde este cazul, cu privire la existența unui impediment legal în desfășurarea raportului de muncă.
Această soluție o consider viabilă cu atât mai mult cu cât persoanele care figurează în registru sunt obligate ca la 3 luni de zile să comunice organelor de poliție de pe raza cărora domiciliază sau își au reședința, profesia, meseria sau activitatea pe care o desfăşoară.

Valabilitatea Certificatului de integritate comportamentală
6 luni de la data eliberării este valabilitatea acestui Certificat, fapt ce presupune reînnoirea sa permanentă, pe întreaga perioadă contractuală. Și, evident, parcurgerea etapelor în vederea eliberării sale, cel mai probabil (având în vedere absența unor reglementări sau proceduri clare) pe timpul și cheltuiala angajaților.

Interdicția exercitării unor profesii
Așa cum am arătat mai sus, angajarea sau menținerea în activitate a unor categorii de salariați sau colaborarea cu anumite persoane se va face condiționat de inexistența înregistrării persoanei în registrul național, situație dovedită prin Certificatul de integritate.
Persoanele care figurează în acest registru (odată ce va fi funcțional) nu vor putea fi angajate sau nu vor mai putea presta activități care presupun contactul direct cu copiii, contactul direct cu persoane în vârstă, persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane vulnerabile sau examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane.
Astfel, refuzul de a angaja o persoană care figurează în evidențele Registrului nu va mai fi considerat discriminare în conformitate cu prevederile O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată.

Situația angajaților care figurează în evidențele Registrului național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor

Din interpretarea textului art. 25 din Legea nr. 118/2019, în cazul angajaților care sunt înscriși în Registru, sunt posibile două scenarii:
1. Interdicția temporară de a desfășura activități profesionale, activități de voluntariat sau orice alt tip de activități care presupun contactul direct cu copiii, cu persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile sau examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane.

sau

2. Interdicția permanentă de a desfășura activitățile menționate mai sus.

În funcție de cele două ipoteze urmează să distingem între două căi de urmat, respectiv suspendarea sau încetarea raportului de muncă.

Suspendarea raportului de muncă va interveni ori de câte ori salariatului înscris în Registru i se interzice, temporar, să desfășoare anumite activități.
Încetarea raportului de muncă va avea loc atunci când interdicția desfășurării activității nu are un caracter limitat în timp.
După cum bine se știe, cazurile de încetare a raporturilor de muncă sunt strict reglementate de Codul muncii, situațiile în care se poate dispune încetarea contractului individual de muncă fiind expres și limitativ prevăzute de legislația muncii.
Interpretând textele Legii nr. 118/2019, ar rezulta că în cazul salariatului care figurează înregistrat în evidențele Registrului, raportul său de muncă ar înceta de drept ca urmare a faptului că un impediment legal îl pune în imposibilitatea de a nu mai continua raporturile de muncă cu angajatorul său după data înscrierii în Registru.
Așadar, din punct de vedere formal, după momentul luării în evidența a salariatului în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, raportul de muncă ar urma să înceteze în baza dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. g) Codul muncii, respectiv „de la data retragerii de către autoritățile sau organismele competente a avizelor, autorizațiilor ori atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei”.
Chiar dacă nu ne aflăm în cazul clasic de retragere al unui aviz, autorizație sau atestat, apreciez că luarea în evidență în Registrul național, coroborat cu interdicția legală de a mai presta activitatea care presupune contactul direct cu copiii, contactul direct cu persoane în vârstă, persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane vulnerabile, examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane echivalează cu limitarea dreptului la muncă ce are la bază absența unui element necesar în desfășurarea unei anumite activități si anume lipsa unui Certificat de integritate comportamentală care să ateste lipsa înscrierii în registru.

Comments

comments

You are not authorized to see this part
Please, insert a valid App IDotherwise your plugin won't work.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *