Contact

O treime dintre românii apţi de muncă stau degeaba, doar 10% dintre ei caută să muncească

women-149577_960_720

Potrivit raportului anual al BNR, România a devenit a treia ţară din Uniunea Europeană ca nivel al populaţiei inactive. Astfel, o treime din populaţia României, persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 54 de ani, deci încă apte de muncă, nu au niciun fel de ocupaţie. Aceeaşi inactivitate se remarcă şi în rândul tinerilor (18-29 de ani), 18% dintre aceştia neavând nicio ocupaţie. Nivel mai mare de inactivitate în rândul tinerilor a înregistrat doar Bulgaria, Grecia şi Croaţia.

Cererea de forță de muncă, rata locurilor de muncă vacante a încetinit în a doua parte a anului 2017, în paralel cu restrângerea ofertei de muncă excedentară. “Ambii indicatori ai șomajului s-au comprimat până la cele mai reduse valori din perioada ulterioară anului 2000: 4,3 la sută în cazul ratei șomajului înregistrat. Tendința descendentă a devenit vizibilă și la nivelul șomajului pe termen lung (până la 2 la sută, după 6 ani de relativă stagnare, în jurul valorii de 3 la sută) și al șomajului în rândul tinerilor (18,3 la sută, similar perioadei precriză)”, precizează raportul BNR.

Cu toate acestea, banca centrală spune că avem de-a face mai degrabă cu o influență ciclică, deoarece piața muncii este în continuare grevată de deficiențe structurale. Astfel, aproape 18 la sută dintre tinerii români (18-29 de ani) nu sunt nici angajați, nici încadrați într-o activitate educațională (fenomenul fiind mai extins doar în Bulgaria, Croația, Grecia, Italia), ceea ce diminuează substanțial șansele ca aceștia să devină o resursă viabilă pe piața muncii. Mai mult, mobilitatea tinerilor este printre cele mai scăzute din UE, în anul 2016 aproape două treimi dintre șomerii cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani fiind reticenți la schimbarea domiciliului pentru a-și găsi un loc de muncă, comparativ cu o medie de 50 la sută în cadrul UE.

În plus, persoanele inactive în vârstă de muncă (15-64 de ani) constituie o treime din totalul populației, conducând la a treia cea mai mare rată de inactivitate din Europa. Îngrijorător este faptul că potențialul aport al acestor persoane la detensionarea condițiilor pe piața muncii este mai degrabă limitat, în contextul în care numai 10 la sută dintre aceștia declarau că ar dori să muncească (fără a căuta însă în mod activ un loc de muncă), aproape jumătate din ponderea consemnată la nivelul UE.

În acest context, dificultățile întâmpinate de companii în procesul de recrutare s-au acutizat – indicatorul de necorelare a pregătirii candidaților cu cea solicitată de angajatori a ajuns în 2017 la cel mai ridicat nivel al seriei istorice, iar 72 la sută dintre angajatori reclamă deficiențe în a găsi candidați, România ocupând locul 3 între cele 43 de state incluse în studiul Manpower privind deficitul de talente.

“Dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut și-a continuat parcursul ascendent în anul 2017 (+2 puncte procentuale, până la 14,8 la sută). Evoluția reflectă, pe de o parte, caracterul tensionat al condițiilor pe piața muncii, iar pe de altă parte, majorările salariale acordate în sectorul bugetar și ridicarea pragului minim de salarizare la 1 450 de lei (+16 la sută), cu impact mai ales la nivelul personalului necalificat”, spune BNR.

Pentru al doilea an consecutiv, salriul în mediu privat a crescut mult mai puţin decât cel din sectorul bugetar. În mediul privat, accelerări ale ratei anuale de creștere au fost vizibile în industrie, mai accentuate în ramurile industriale cu un ritm alert al activității, precum industria auto, cea a echipamentelor electrice, fabricarea de mașini și utilaje. Totodată, pe o traiectorie ascendentă s-au înscris și segmentele cu o pondere semnificativă a angajaților încadrați la salariul minim, precum industria ușoară și cea alimentară, fabricarea mobilei, prelucrarea lemnului (competitivitatea ultimelor două ramuri fiind afectată și de creșterea severă a prețului materiei prime din ultimul an).

În plus, variația anuală a salariului brut aferent sectorului bugetar a crescut semnificativ, până la 25 la sută (+4 puncte procentuale), ilustrând majorările acordate în luna ianuarie personalului din învățământ, dar și cele din administrația publică, în lunile februarie și iulie 2017. Pentru al doilea an consecutiv, câștigul salarial brut din acest sector s-a plasat peste cel din mediul privat, ceea ce a antrenat – prin manifestarea unui efect de demonstrație – presiuni suplimentare în sensul majorării salariilor, dincolo de cele decurgând din caracterul deja tensionat al pieței muncii.

Sursa: economica.net

Comments

comments

You are not authorized to see this part
Please, insert a valid App IDotherwise your plugin won't work.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *