Costul incidentelor legate de personalul intern a crescut cu 31% în perioada 2018 – 2020, până la aproape 11,5 milioane de dolari, arată datele centralizate de Eset, compania specializată în securitate cibernetică.

Conform unei analize publicate, recent, pe blogul Eset din România, multe organizaţii (43%) nici măcar nu au o politică care să le interzică membrilor din personal să plece cu datele de lucru ale companiei. Totodată, în Marea Britanie, doar 47% dintre companii interzic accesul ulterior în sediile centrale sau teritoriale ca parte a procesului de offboarding, în timp ce 62% revendică dispozitivele corporative.

“Pandemia COVID-19 a creat condiţiile perfecte pentru apariţia de noi riscuri de securitate din interior. Crizele financiare au dus în trecut la o creştere a numărului de fraude şi a activităţilor nefaste, aşadar este rezonabil să presupunem că valul de locuri de muncă pierdute şi incertitudinea apărută la începutul anului 2020 au condus în aceeaşi direcţie. În acelaşi timp, companiile nu au fost niciodată mai expuse, prin lanţuri extinse de aprovizionare şi parteneriate, precum şi prin infrastructura lor de lucru de la distanţă şi cloud – o mare parte dintre acestea fiind construite rapid ca răspuns la pandemie. Concluzia este că, prin decizii premeditate sau accidental, angajaţii care demisionează pot ajunge să provoace daune financiare şi reputaţionale semnificative dacă riscurile nu sunt atenuate corespunzător. Costul incidentelor legate de personalul intern a crescut cu 31% între 2018 şi 2020, ajungând la aproape 11,5 milioane de dolari. Acest lucru face ca procesele eficiente de offboarding să fie o parte esenţială a oricărei strategii de securitate – dar care este totuşi prea des trecută cu vederea”, scriu experţii Eset.

În acelaşi context, aproape jumătate dintre angajaţii care pleacă (45%) descarcă, salvează, trimit sau extrag documente legate de locul de muncă înainte de a părăsi compania, iar acest lucru se întâmplă cel mai frecvent în sectoarele de tehnologie, servicii financiare şi de afaceri, consultanţă şi management.

“Fie că iau aceste informaţii cu ei pentru a impresiona un nou angajator, fie că le fură sau le şterg ca urmare a unei act de răzbunare, impactul potenţial asupra organizaţiei este sever. O încălcare gravă a confidenţialităţii datelor ar putea duce la: cheltuieli de investigare, remediere şi curăţare a efectelor, cheltuieli judiciare care decurg din acţiunile colective, amenzi de reglementare de tipul GDPR şi nu numai, daune de brand şi reputaţie, respectiv avantaje competitiv pierdute”, semnalează analiza.

În ceea ce priveşte drepturile salariaţilor referitoare la aportul lor în companie, aproximativ trei sferturi (72%) dintre aceştia sunt de părere că datele pe care le creează la locul de muncă le aparţin (liste de clienţi, proiecte de inginerie etc.).

Sursa: www.agerpres.ro

Comments

comments