Primirea de catre salariat a unor sume de bani sau cadouri de la clientii angajatorului reprezinta abatere disciplinara grava, sanctiunea desfacerii disciplinare a contractului individual de munca fiind proportionala cu gravitatea faptei.

Av. Razvan Vasiliu

 

Dosar nr.            /101/2012

ROMANIA

TRIBUNALUL MEHEDINTI

SECTIA CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

SENTINTA Nr.          

Sedinta publica de la 02 Octombrie 2012

Completul compus din:

            PRESEDINTE                 

Asistent judiciar 

Asistent judiciar 

Grefier 

Pe rol solutionarea actiunii avand ca obiect contestatie decizie sanctionare formulata de contestatorul V C S  in contradictoriu cu intimata SC B R SA Bucuresti.

La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns contestatorul asistat de av. N I, av. C A pentru intimata si martorii L B,V I C,F I A si N M I.

Procedura de citare este legal indeplinita.

S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefiera de sedinta dupa care :

in conformitate cu prevederile art. 193 Cod procedura civila, instanta procedeaza la audierea martorilor L B,V I C, F I A si N M I, propusi de parti, sub prestare de juramant, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei.

Av. N I pentru contestator solicita ca parata sa dovedeasca ca a fost cumparata cabina de dus de martorul-cumparator si la ce data,

Av. C A pentru intimata arata ca nu poate sa faca aceasta dovada intrucat la cumpararea cabinei de dus la casa de marcat nu se trece numele cumparatorului si invedereaza ca renunta la proba cu interogatoriul contestatorului.

Instanta respinge ca neconcludenta cererea Av. N I si constatand cauza in stare de judecata acorda cuvantul pe fond.

Av. N I pentru contestator a solicitat admiterea contestatiei si anularea deciziilor 771/13.04.2012 si nr. 904/04.05.2012 ca nelegale si obligarea paratei, la plata de despagubiri egale cu salariile si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat acesta daca ar fi continuat sa execute contractul individual de munca pana la data reintegrarii efective – sume ce vor fi actualizate pana la data platii efective si repunerea partilor in situatia anterioara emiterii actului de concediere, dispunand reintegrarea acestuia in cadrul societatii-parate pe postul si functia detinute anterior, cu cheltuieli de judecata.

Av. C A pentru intimata solicita respingerea contestatiei conform intampinarii depuse, iar cheltuielile de judecata le va solicita pe cale separata.

TRIBUNALUL:

           Asupra cauzei de fata : Prin cererea adresata acestei instante si inregistrata sub nr.            /101/2012 contestatorul V C S , a solicitat anularea deciziilor nr. 771/13.04.2012 prin care prin care s-a dispus suspendarea contractului individual de munca pe durata cercetarii disciplinare prealabile si nr. 904/04.05.2012 prin care s-a dispus incetarea CIM in temeiul art. 61, lit. a coroborat cu art. 248 alin. 1 lit. e din Codul Muncii, ambele fiind emise de SC B R SA urmand ca prin hotararea ce se va pronunta, sa se dispuna:

obligarea paratei, la plata de despagubiri egale cu salariile si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat daca ar fi continuat sa execute contractul individual de munca pana la data reintegrarii efective – sume ce vor fi actualizate pana la data platii efective; repunerea partilor in situatia anterioara emiterii actului de concediere, dispunand reintegrarea sa in cadrul societatii-parate pe postul si functia detinute anterior, cu cheltuielile de judecata ocazionate de acest proces.

In motivare a aratat ca, a fost angajat al paratei in functia de lucrator comercial, incepand cu data de 01.08.2010 asa cum rezulta din CIM nr. 6546/VI/P/05.08.2010 pe o perioada de 6 luni, iar prin act aditional s-a modificat durata contractului acesta fiind incheiat pe durata nedeterminata, locul de munca fiind la magazinul din Drobeta-Turnu-Severin.

La datele de 14 aprilie 2012 si respectiv 04 mai 2012 a primit de la parata deciziile contestate respectiv decizia nr. 771/13.04.2012 si decizia nr. 904/04.05.2012 ultima dispunand incetarea CIM in temeiul art. 61 lit. a, coroborat cu art. 248 alin. 1 lit. e din Codul Muncii.

Ambele decizii emise sunt nelegale pentru ca au fost intocmite cu incalcarea legislatiei in domeniul muncii si tendentios cu scopul de a proceda la desfacerea disciplinara a CIM.

Prin prima decizie nr. 771/13.04.2012 s-a dispus suspendarea CIM nr. 6546/VI/P/05.08.2010 pe durata cercetarii disciplinare prealabile.

Decizia este nelegala, intrucat nu este motivata ci doar se limiteaza la a dispune suspendarea CIM pe durata cercetarii disciplinare fara a invoca motivele care au determinat angajatorul sa dispuna aceasta masura.

Avand in vedere ca decizia este una care produce efecte asupra raporturilor juridice de munca consider ca aceasta ar fi trebuit sa cuprinda toate elementele prevazute de codul muncii pentru o decizie care imi produce prejudicii.

De altfel, fiind o decizie in directa legatura cu decizia de concediere in sensul ca suspendarea a operat pe durata cercetarii disciplinare ce a avut ca efect concedierea sa nelegala este corect sa fie contestata odata cu decizia de concediere.

Prin decizia nr. 904/04.05.2012 s-a dispus incetarea CIM in temeiul art. 61, lit. a coroborat cu art. 248 alin. 1 lit. e din Codul Muncii in mod nelegal si nefondat sustinandu-se ca in datele de 22.03.2012 si 10.04.2012 a primit de la clienti si terte persoane bani sau alte cadouri pentru activitati prestate in legatura cu sarcinile de serviciu sau care au legatura cu compania.

Aceste fapte sunt nereale, iar motivarea pe faptul ca a fost sanctionat in mod repetat asa cum se indica la art. 3 din decizie alaturi de faptul ca toate deciziile de sanctionare sunt nelegale demonstreaza ca sunt confectionate pro causa cu scopul de a proceda la concedierea sa in mod nelegal.

Chiar daca aceste presupuse fapte ar fi fost reale nu sunt de natura a atrage sanctiunea cea mai grava de desfacere a CIM fiind cert ca parata nu a respectat principiul proportionalitatii dintre fapta si consecinte si astfel a aplicat o sanctiune mult prea aspra comparativ cu efectul produs care, practic, in cazul sau, nu exista.

In aceste conditii este cert ca nu sunt consecinte ale abaterii disciplinare, intrucat societatea nu a suferit nici un prejudiciu si nu au fost reclamatii ale clientilor cu privire la comportamentul sau la locul de munca, iar presupusul client a fost determinat sa dea presupusa declaratie pe care el nu il cunoaste si care nu corespunde realitatii si chiar daca aceste fapte ar fi reale, desi a fost permanent amenintat ca i se va desface contractul de munca daca mai pastreaza legaturi personale cu unii dintre colegii sai care nu sunt agreati de conducere. Considerand ca a savarsit o abatere disciplinara, angajatorul nu a aplicat o sanctiune corecta, deoarece in Codul Muncii la art. 250(fost 266), lit. c) se prevede, in mod expres, ca angajatorul aplica sanctiunea disciplinara avand in vedere consecintele abaterii disciplinare.

In realitate nu a solicitat si nu a primit bunuri sau bani de la clienti, iar ajutarea clientilor pana la iesirea din magazin se facea la solicitarea expresa a sefului de magazin desi nu avea aceasta sarcina in fisa postului.

Desi se retine in decizie ca si in data de 22.03.3012 a primit bani sau cadouri in cuprinsul deciziei de concediere nu se mai face nici o referire la aceasta data si ca atare este cert ca nu a savarsit aceasta abatere disciplinara si nu poate fi sanctionat pentru o fapta care nu a avut loc.

Este surprinzator cum toate sanctiunile au fost aplicate dupa ce a informat conducerea societatii despre modul de comportare al sefilor de la magazinul din Drobeta-Turnu-Severin, desi anterior a fost propus pentru avansare.

Fata de lipsa motivarii si de lipsa oricaror consecinte asupra societatii decizia este nelegala fapt care atrage nulitatea acesteia.

In drept a intemeiat contestatia pe dispozitiile art. 82 coroborat cu 112 si urm. Cod procedura civila, art. 274 Cod procedura civila, art. 250-252, art. 266-275 Codul muncii.

In dovedirea actiunii solicita de proba cu inscrisuri, martori si de orice alte mijloace de proba considerate necesare de onorata instanta.

Intimata S.C. B R S.A. a formulat intimpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca netemeinica si nelegala, mentinerea ca temeinice si legale a deciziilor contestate, cu plata cheltuielilor de judecata.

A aratat ca, contestatorul V C S  a fost angajat al SC B R SA, in temeiul contractului individual de munca nr. VI/J/6546/05.08.2010, la magazinul subscrisei din Drobeta Turnu – Severin (Dep. Sanitare), in functia de lucrator comercial. Pe parcursul derularii contractului individual de munca, urmare a comporta­mentului salariatului si a neindeplinirii de catre acesta a atributiilor de serviciu expres mentionate in fisa postului semnata de catre contestator la momentul angajarii, s-a impus sanctionarea acestuia si chiar concedierea pe motiv disciplinar. Astfel, prin decizia nr. 904/04.05.2012, salariatul V C S a fost concediat in temeiul art. 61 alin. 1 lit. a) Codul muncii, coroborat cu art. 248 alin. 1 lit. e) Codul muncii. Cu privire la situatia de fapt si la decizia nr. 771/13.04.2012 a aratat ca la data de 13.04.2012 a fost intocmit referatul nr. 209/13.04.2012, prin care se constata savarsirea de catre salariat a unor abateri disciplinare, si anume ca in data de 22.03.2012 si 10.04.2012 a primit de la clienti sau terte persoane bani sau alte cadouri pentru activitati prestate in legatura cu sarcinile de serviciu sau care au legatura cu compania. Avand in vedere acest referat, prin convocatorul cu numarul 376/13.04.2012, comunicat salariatului, s-a solicitat acestuia prezentarea la sediul societatii in data de 25.04.2012, in vederea realizarii cercetarii disciplinare prealabile.

Potrivit art. 52 alin. (1) lit. a) Codul muncii: (1) Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in urmatoarele situatii: pe durata cercetarii disciplinare prealabile, in conditiile legii;

In considerarea acestor dispozitii legale, la data de 13.04.2012 a fost emisa decizia nr. 771/13.04.2012, prin care s-a dispus suspendarea contractului individual de munca al contestatorului, pe durata cercetarii disciplinare prealabile, in conditiile legii.

Conform art. 247 Codul muncii, angajatorul dispune de prerogativa disciplinara avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.

Garantand dreptul la aparare al salariatului, articolul 251 Codul muncii dispune: 1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, nici o masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.

(2) in vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii.

Pe langa prerogativa disciplinara, angajatorul are si prerogativa organizarii propriei activitati, in limitele impuse de lege, in virtutea careia, are posibilitatea, conform art. 52 alin. (1) lit. a) Codul muncii sa dispuna suspendarea contractului individual de munca al salariatului pe durata cercetarii disciplinare.

Prin urmare, singura conditie impusa de art. 52 alin. (1) lit. a) Codul muncii, pentru ca angajatorul sa ia initiativa suspendarii contractului individual de munca al salariatului, este efectuarea cercetarii disciplinare, conditie care in speta de fata este indeplinita, astfel cum reiese din documentele depuse in probatiune.

In consecinta, sustinerile contestatorului potrivit carora decizia nr. 771/13.04.2012, prin care s-a dispus suspendarea contractului individual de munca al acestuia este nelegala, sunt neintemeiate si nesustinute de vreun temei legal, motiv pentru care solicitam instantei sa le respinga.

Codul muncii si legislatia conexa nu prevad nicaieri vreo conditie de forma pe care trebuie sa o indeplineasca decizia prin care se dispune suspendarea contractului individual de munca, reglementari exprese si imperative existand doar in ce priveste decizia de concediere. Intentia legiuitorului a fost asadar aceea de a crea un mijloc de protectie a salariatului in cazul emiterii unei decizii de concediere, al carei efect este acela al incetarii raporturilor de munca.

Or, in cazul de fata, suntem in prezenta unei decizii prin care contractul individual de munca a fost doar suspendat pe durata cercetarii disciplinare, cercetare in urma careia se putea constata nevinovatia salariatului, acesta urmand a-si relua activitatea, ceea ce dovedeste netemeinicia sustinerilor potrivit carora decizia 771/13.04.2012 ar avea o legatura directa cu decizia de concediere.

Prin urmare, este de forta evidentei ca nu se poate pune semnul egalitatii intre efectul produs de o decizie de suspendare a contractului individual de munca si o decizie de concediere, aspect avut in vedere si de legiuitor.

O interpretare in sens contrar, asa cum se doreste de catre contestator prin cererea introductiva de instanta, ar constitui o adaugare nejustificata la textele de lege si o interpretare cu rea- credinta a unor reglementari ce nu lasa loc de dubiu.

Fata de cele invederate, a solicitat respingerea primului capat de cerere, ca netemeinic si nelegal. Cu privire la decizia nr. 904/04.05.2012 : Prin Referatul nr. 209/13.04.2012 s-a adus la cunostinta angajatorului faptul ca exista suspiciunea ca salariatul V C S , in data de 22.03.2012 si 10.04.2012, a primit de la clienti sau terte persoane bani sau alte cadouri pentru activitati prestate in legatura cu sarcinile de serviciu sau care au legatura cu compania.

Ca urmare a acestei situatii, la 13.04.2012, prin Decizia nr. 780/13.04.2012 s-a constituit Comisia de cercetare disciplinara, in fata careia salariatul a fost convocat, prin convocarea nr. 376/13.04.2012, pentru data de 25.04.2012, ora 10.00.

Cu ocazia cercetarii disciplinare prealabile a fost intocmit Procesul – verbal nr. 383/25.04.2012 si Nota explicativa nr. 216/25.04.2012.

Ca urmare a constatarii abaterii si a inlaturarii apararilor salariatului, astfel cum reiese din Raportul de cercetare disciplinara nr. 382/25.04.2012, prin Decizia nr. 904/04.05.2012 s-a dispus incetarea contractului individual de munca al salariatului, in temeiul art. 61 lit. a) coroborat cu art. 248 alin. 1 lit. e) din Codul Muncii.

Asa cum s-a retinut prin decizia nr. 904/04.05.2012, fapta pentru care s-a dispus cercetarea disciplinara a salariatului si incetarea contractului individual de munca al acestuia consta in primirea de catre acesta, in data de 22.03.2012 si 10.04.2012, de la clienti sau terte persoane de bani sau alte cadouri pentru activitati prestate in legatura cu sarcinile de serviciu sau care au legatura cu compania, fapta ce constituie o incalcare a normelor interne ale societatii, cuprinse in Regulamentul Intern.

Astfel, potrivit Cap. II, Art.8, pct. N din Regulamentul Intern, salariatul are: “Obligatia de a respecta prevederile cuprinse in regulament intern, in regulile/procedurile de lucru interne, in contractul colectiv de munca aplicabil, precum si in contractul individual de munca.”

Aceeasi obligatie este stabilita in sarcina salariatului si prin pct. 5 din Fisa postului – Responsabilitatile postului, in care se prevede: “Respecta normele interne stipulate in Regulamentul Intern, Contract Colectiv de Munca aplicabil, Contractul Individual de Munca.”

Prin dispozitiile cuprinse in Cap. XII, Art. 107, pct.9 din Regulamentul Intern, se interzice salariatilor: “Sa pretinda, a (li) se promite sau sa primeasca de la institutie, client, subalterni, superiori sau terte persoane bani, bunuri, imprumuturi, cadouri sau alte foloase pentru activitati prestate in legatura cu sarcinile de serviciu sau care au legatura de orice fel cu compania.”

De asemenea, in Cap. XII, Art. 107, pct.28 din Regulamentul Intern se stipuleaza expres ca este interzisa: Pretinderea sau primirea de la alti salariati sau persoane straine de avantaje pentru exercitarea sarcinilor de serviciu.”

Pe parcursul cercetarii disciplinare, au fost inregistrate declaratia nr. 211/23.04.2012, declaratia nr. 215/24.04.2012 si s-au intocmit procesul – verbal nr. 213/23.04.2012 si procesul- verbal nr. 214/23.04.2012.

Prin declaratia nr. 211/23.04.2012, un client al magazinului aducea la cunostinta subscrisei faptul ca salariatul V C S a primit bani de la acesta pentru faptul ca 1-a ajutat sa duca la masina cabina de dus pe care o cumparase, ceea ce este de altfel, in sarcina lucratorilor comerciali ai subscrisei, deci si a contestatorului, aspect recunoscut si de catre salariat in nota explicativa.

Prin declaratia nr. 215/24.04.2012, unul dintre angajatii subscrisei relata faptul ca la data de 10.04.2012 a vazut cum colegul sau V C S primea bani de la un client, pentru ca 1-a ajutat sa duca la masina produsele cumparate.

Intrucat in magazin sunt instalate camere video de supraveghere, s-a procedat la vizionarea inregistrarilor video si s»a constatat faptul ca faptele pentru care s-a dispus cercetarea salariatului V C S au fost surprinse si de camerele de supraveghere.

Astfel, din procesul-verbal 214/23.04.2012, incheiat cu ocazia vizionarii inregistrarilor de pe camera 8 DVR1, reiese ca la data de 22.03.2012, ora 11:52:10, angajatul V C S , angajat al SC B R SA, punct de lucru Drobeta Turnu – Severin, in functia de lucrator comercial, in timpul programului de lucru, echipat corespunzator desfasurarii activitatii in magazin, a iesit din magazin impingand o lada cu produse, impreuna cu doi clienti, indreptandu-se spre autoutilitara clientului. Dupa incarcarea produselor in masina, unul dintre clienti scoate din buzunar o bancnota pe care o intinde salariatului V C S si pe care acesta din urma o primeste.

De asemenea, din procesul – verbal nr. 213/23.04.2012, , incheiat cu ocazia vizionarii inregistrarilor de pe camera 8 DVR1, reiese ca la data de 10.04.2012, ora 20:35:49, angajatul V C S  al firmei S.C B R S.A. Punct de lucru Drobeta, in functia de lucrator comercial, aflat in timpul programului de lucru, echipat corespunzator desfasurarii activitatii in magazin, se afla in parcarea magazinului impreuna cu angajatul L B si cu un client impingand o platforma de marfa cu produse. La ora 20:37:29, angajatul V C S a primit de la client o bancnota pe care a introdus-o in buzunar.

De asemenea, observand nota explicativa nr. 216/25.04.2012, se va constata ca salariatul, desi neaga faptul ca ar fi primit bani de la clienti, cu incalcarea normelor interne, insista in a vedea inregistrarile video pentru a se asigura daca acestea contin imaginile care sa confirme pozitia subscrisei.

Atitudinea nesincera a salariatului este sustinuta si de faptul ca acesta se contrazice in propriile sustineri.

Astfel, in raspunsul la intrebarea nr. 11 din nota explicativa nr. 216/25.04.2012, salariatul arata ca: „Repet, nu am primit absolut nici un ban sau cadou in incinta magazinului si atrag atentia ca este vorba de acuzatii si fapte care s-au petrecut pe platforma din fata magazinului.”

De asemenea, prin cererea introductiva de instanta, contestatorul arata, referindu-se la declaratia data de catre client (despre care am facut vorbire la punctul 29 din prezenta cerere), ca „eu nu o cunosc si (…) nu corespunde realitatii”.

A apreciat ca neintemeiate sustinerile contestatorului potrivit carora nu ar exista consecinte ale abaterii disciplinare, motiv pentru care solicitam ca acestea sa fie respinse.

Astfel, potrivit art. 250 Codul muncii: Angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele: a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita; b) gradul de vinovatie a salariatului; c) consecintele abaterii disciplinare; d) comportarea generala in serviciu a salariatului; e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.

In lumina acestor dispozitii, subscrisa a avut in vedere, la emiterea deciziei de concediere nu doar consecintele abaterii disciplinare care, fara putinta de tagada, exista. Cu privire la acest aspect, subliniem faptul ca, prin incalcarea in mod repetat a normelor interne care interzic salariatilor sa pretinda, sa (li) se promite sau sa primeasca de la institutie, client, subalterni, superiori sau terte persoane bani, bunuri, imprumuturi, cadouri sau alte foloase pentru activitati prestate in legatura cu sarcinile de serviciu sau care au legatura de orice fel cu compania, salariatul a adus grave prejudicii de imagine Societatii, care a fost atentionata despre faptele salariatului chiar de catre clienti.

In plus, pretinderea sau primirea de la alti salariati sau persoane straine de avantaje pentru exercitarea sarcinilor de serviciu este interzisa si constituie abatere disciplinara, cu toate consecinte le care decurg din Regulamentul Intern care conduce pe de o parte la perturbarea grava a activitatii societatii, iar pe de alta parte incurajeaza indisciplina in munca si ofera exemple negative celorlalti salariati ai societatii.

La stabilirea sanctiunii disciplinare au fost avute in vedere nu doar consecintele abaterii disciplinare, ci si celelalte elemente enumerate la art. 250 Codul muncii, tinandu-se cont si de faptul ca acesta a mai fost sanctionat anterior pentru neindeplinirea sarcinilor de serviciu.

In acest sens, au fost emise deciziile 4447/23.12.2011, precum si decizia nr. 761/12.04.2012, prin care salariatul V C S a fost sanctionat cu avertisment scris in temeiul art. 248 alin. 1 lit. a) Codul muncii.

In ce priveste sustinerile contestatorului referitoare la nementionarea, in cuprinsul deciziei de concediere, a faptei savarsite la 22.03.2012, acestea sunt neintemeiate.

La art. 1 din decizia contestata se arata: – in data de 22.03.2012 si 10.04.2012 a primit de la clienti sau terte persoane bani sau alte cadouri pentru activitatea prestate in legatura cu sarcinile de serviciu sau care au legatura cu compania.

In drept a intemeiat intampinare pe dispozitiile art. 263-268 din Codul muncii si pe prevederile art. 115 si urmatoarele din C.proc.civ. si a solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriul contestatorului, martori, probe ce au fost admise de instanta.

Analizand contestatia in raport de sustinerile partilor si dispozitiile legale incidente instanta apreciaza ca aceasta este neintemeiata din urmatoarele considerente.

Contestatorul V C S a fost angajat al SC B R SA, in temeiul contractului individual de munca nr. VI/J/6546/05.08.2010, la magazinul intimatei din Drobeta Turnu- Severin (Dep. Sanitare), in functia de lucrator comercial, fiind concediat prin decizia nr. 904/04.05.2012, in temeiul art. 61 alin. 1 lit. a) Codul muncii, coroborat cu art. 248 alin. 1 lit. e) Codul muncii.

Cu privire la decizia nr. 771/13.04.2012 se retine ca, la data de 13.04.2012 a fost intocmit referatul nr. 209/13.04.2012, prin care se constata savarsirea de catre salariat a unor abateri disciplinare, si anume ca in data de 22.03.2012 si 10.04.2012 a primit de la clienti sau terte persoane bani sau alte cadouri pentru activitati prestate in legatura cu sarcinile de serviciu sau care au legatura cu compania. Avand in vedere acest referat, prin convocatorul cu numarul 376/13.04.2012, comunicat salariatului, s-a solicitat acestuia prezentarea la sediul societatii in data de 25.04.2012, in vederea realizarii cercetarii disciplinare prealabile.

In considerarea acestei situatii de fapt, la data de 13.04.2012 a fost emisa decizia nr. 771/13.04.2012, prin care s-a dispus suspendarea contractului individual de munca al contestatorului, pe durata cercetarii disciplinare prealabile, in conditiile legii.

Instanta retine ca, potrivit art. 52 alin. (1) lit. a) Codul muncii, contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului pe durata cercetarii disciplinare prealabile, in conditiile legii;

Prin urmare, singura conditie impusa de art. 52 alin. (1) lit. a) Codul muncii, pentru ca angajatorul sa ia initiativa suspendarii contractului individual de munca al salariatului, este efectuarea cercetarii disciplinare, conditie care in speta de fata este indeplinita, astfel cum reiese din documentele depuse in probatiune.

In consecinta, sustinerile contestatorului potrivit carora decizia nr. 771/13.04.2012, prin care s-a dispus suspendarea contractului individual de munca al acestuia este nelegala, sunt neintemeiate si nesustinute de vreun temei legal.

Cu privire la decizia nr. 904/04.05.2012 se retine ca, prin Referatul nr. 209/13.04.2012 s-a adus la cunostinta angajatorului faptul ca exista suspiciunea ca salariatul V C S , in data de 22.03.2012 si 10.04.2012, a primit de la clienti sau terte persoane bani sau alte cadouri pentru activitati prestate in legatura cu sarcinile de serviciu sau care au legatura cu compania.

Ca urmare a acestei situatii, la 13.04.2012, prin Decizia nr. 780/13.04.2012 s-a constituit Comisia de cercetare disciplinara, in fata careia salariatul a fost convocat, prin convocarea nr. 376/13.04.2012, pentru data de 25.04.2012, ora 10.00.

Ca urmare a constatarii abaterii si a inlaturarii apararilor salariatului, astfel cum reiese din Raportul de cercetare disciplinara nr. 382/25.04.2012, prin Decizia nr. 904/04.05.2012 s-a dispus incetarea contractului individual de munca al salariatului, in temeiul art. 61 lit. a) coroborat cu art. 248 alin. 1 lit. e) din Codul Muncii.

Asa cum s-a retinut prin decizia nr. 904/04.05.2012, fapta pentru care s-a dispus cercetarea disciplinara a salariatului si incetarea contractului individual de munca al acestuia consta in primirea de catre acesta, in data de 22.03.2012 si data de 10.04.2012, de la clienti sau terte persoane de bani sau alte cadouri pentru activitati prestate in legatura cu sarcinile de serviciu sau care au legatura cu compania, fapta ce constituie o incalcare a normelor interne ale societatii, cuprinse in Regulamentul Intern.

Astfel, potrivit Cap. II, Art.8, pct. N din Regulamentul Intern, salariatul are: “Obligatia de a respecta prevederile cuprinse in regulament intern, in regulile/procedurile de lucru interne, in contractul colectiv de munca aplicabil, precum si in contractul individual de munca.”

Aceeasi obligatie este stabilita in sarcina salariatului si prin pct. 5 din Fisa postului- Responsabilitatile postului, in care se prevede: “Respecta normele interne stipulate in Regulamentul Intern, Contract Colectiv de Munca aplicabil, Contractul Individual de Munca.”

Prin dispozitiile cuprinse in Cap. XII, Art. 107, pct.9 din Regulamentul Intern, se interzice salariatilor: “Sa pretinda, a (li) se promite sau sa primeasca de la institutie, client, subalterni, superiori sau terte persoane bani, bunuri, imprumuturi, cadouri sau alte foloase pentru activitati prestate in legatura cu sarcinile de serviciu sau care au legatura de orice fel cu compania.”

De asemenea, in Cap. XII, Art. 107, pct.28 din Regulamentul Intern se stipuleaza expres ca este interzisa: Pretinderea sau primirea de la alti salariati sau persoane straine de avantaje pentru exercitarea sarcinilor de serviciu.”

Conform art. 247 Codul muncii, angajatorul dispune de prerogativa disciplinara avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.

Sustinerea contestatorului in sensul ca cele retinute in decizia de concediere in sensul ca nu a primit bani sau alte cadouri de la clienti este contrazisa de probele administrate in instanta, respectiv de clientul care i-a dat bani precum si de un alt angajat care a fost martor ocular.

Astfel, martorul F I A, a declarat in instanta ca, in data de 10.04.2012, a cumparat o cabina de dus de la societatea intimata si fiind ajutat de contestator si de un alt coleg al acestuia sa duca marfa la masina le-a dat acestora cate 5 lei, bani pe care acestia i-au luat.

Aceasta declaratie este sustinuta de declaratia martorului M N I, care a vazut ca, contestatorul a primit bani de la martorul F I A.

Declaratiile de martor confirma aspectele retinute in cercetarea disciplinara prealabila efectuata de angajator si in decizia de sanctionare disciplinara, cu privire la fapta din data de 10.04.2012.

In ceea ce priveste fapta din data de 22.03.2012, retinuta in sarcina contestatorului in decizia de concediere, se constata ca, din probele administrate nu s-a confirmat savarsirea acesteia.

Asa fiind avandu-se in vedere considerentele de fapt si de drept expuse, instanta constata ca, cele doua decizii contestate indeplinesc conditiile de fond si de forma prevazute de lege, fiind temeinice si legale si emise in conformitate cu dispozitiile lege mai sus redate astfel incat urmeaza sa respinga contestatia ca neintemeiata

PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII HOTARASTE

Respinge contestatia formulata de contestatorul V C S , cu domiciliul procesual ales in Tr. Severin, str. __ , jud. Mehedinti in contradictoriu cu intimata SC B R SA cu sediul in                                                                          .

Cu recurs.

Pronuntata in sedinta publica de la 02 Octombrie 2012 la sediul Tribunalului Mehedinti.

Comments

comments