Statul urmează să ofere agenților economici o serie de forme de sprijin în bani, pe perioada stării de alertă, conform unui proiect de ordonanță de urgență care se referă la firmele cu salariați, persoane fizice autorizate și alți liber profesioniști, lucrătorii sezonieri și zilieri, precum și la angajații care lucrează în sistem de telemuncă.

Proiectul de ordonanță de urgență, care are nevoie să fie adoptat de Guvern, prevede:

1. Kurzarbeit – statul plătește o parte din salariile din firmele private
Pentru sistemul de kurzarbeit (timp parțial de lucru), introdus încă de acum 110 ani în Germania, au făcut lobby în România în principal firmele cu capital german care activează la noi.

Proiectul de ordonanță de urgență agreat de Ministerul Muncii cu sindicaliștii și cu patronii prevede sprijin financiar în cazul reducerii timpului de lucru în firmele private, pe perioada stării de altertă/urgență/asediu sau atunci se constată dificultăți economice.

Acest sistem va funcționa astfel:

-Patronul va putea reduce timpul de lucru al angajaților cu 50% pe o perioadă de cel puțin 10 zile lucrătoare.
-Angajații vor primi de la angajator 50% din salariu aferent timpului de lucru efectuat.
-Cealaltă jumătate din salariu va fi asigurată de către stat în proporție de 75% dar nu mai mult decât salariul mediu pe economie prevăzut în Legea bugetului asigurărilor sociale. În anul 2020, salariul mediu brut este de 5.429 lei.
-Tot patronul va trebui, însă, să suporte inițial și partea de indemnizație, urmând ca statul să le deconteze firmelor acești bani, după ce acestea își îndeplinesc obligațiile de declarare și plată a taxelor pe muncă aferente.
-Dacă nu-și îndeplinesc obligațiile, statul ar putea să nu le deconteze patronilor indemnizațiile acordate angajaților, iar firmele nici nu vor putea să le ia lucrătorilor banii înapoi.
-Pe perioada kurzarbeit, patronii nu vor putea angaja alți oameni pe posturile lucrătorilor cu timpul de lucru redus și nici nu vor pute externaliza activitatea respectivă.
Ca să poată aplica sistemul kurzarbeit, firmele trebuie să demonstreze că le-a scăzut cifra de afaceri cu cel puțin 10% în luna de aplicare față de luna precedentă și să reducă timpul de luru pentru cel puțin 10% din personal.

Măsura se aplică pe perioada stării de alertă/urgență/asediu, atâta vreme cât este redus timpul de lucru.

Un alt caz în care se va putea aplica sistemul kurzarbeit va fi cel al dificultății economice, dar nu mai mult de 6 luni.

Starea de dificultate economică se poate constata la nivel național sau local, de către Guvern (prin hotărâre), atunci când încasările la buget pe un trimestru scad cu cel puțin 5% față de trimestrul similar al anului precedent.

Pentru asta va fi nevoie ca Ministerul Finanțelor sau patronatele și firmele private să propună declararea dificultății economice. De asemenea, la nivel local, Prefectura sesizează Guvernul, care, la rândul lui, poate constata situația de dificultate economică pe un anumt județ.

2. Sprijin pentru PFA și alți freelanceri
Persoanele fizice autorizate (PFA) și alți liber profesioniști care desfășoară activități independente sau în cooperație vor putea beneficia de sprijin pe perioada stării de alertă/urgență/asediu, dacă au suferit o reducere de activitate.

Acești profesioniști vor putea primi o indemnizație de la stat de 41,5% din salariul mediu brut. Astfel, în anul 2020, acest sprijin va fi de 2253 de lei, impozabil. Instituția competentă în acest caz este agenția județeană de plăți și inspecție socială (AJPIS) de care aparțin beneficiarii.

3.Firme care angajează sezonieri și zilieri – sprijin la salarii
O altă măsură financiară prevăzută de proiectul de ordonanță de urgență urmărește stimularea activităților cu zilieri și a sezonieri în firmele afectate de criza coronavirus COVID-19.

Timp de 3 luni de la intrarea în vigoare a viitoarei ordonanțe, firmele respective care încadrează zilieri sau sezonieri vor beneficia de o indemnizație de la stat pentru plata remunerațiilor lucrătrilor.

La sezonieri – și aici putem să vorbim mai ales lucrători din restaurante, hoteluri și pensiuni – statul va suporta o indemnzație de 41,5% din salariu, dar nu mai mult de 41,5% din salariul mediu brut (adică suma de 2253 de lei, impozabilă). Restul rămâne în sarcina firmei. Indemnizația e plătită de firmă și apoi agenția județeană de ocuparea forței de muncă (AJOFM) decontează suma către angajator.

La zilieri – și aici putem vorbi mai ales de lucrătorii din agricultură – indemnizația suportată de stat este de 35% din remunerația zilnică, potrvit proiectului de OUG. Restul de 65% trebuie asigurat de angajator. Patronul plătește de fapt tot, dar pe urmă agenția județeană de plăți și inspecție socială (AJPIS) îi decontează indemnizația de la stat.

4. Sprijin pentru telemuncă în IMM-uri
În fine, a patra măsură prevăzută de proiectul de ordonață de urgență se referă la lucrul de acasă, în sistem de telemuncă.

Statul va acorda o singură dată firmelor private mici și mijlocii (IMM) un sprijin de câte 2.500 de lei, să cumpere laptopuri (sau alte device-uri) pentru angajații care lucrează în sistem de telemuncă pe perioada stării de alertă sau de urgență.

Sprijinul va fi acordat de AJOFM până la finalul anului 2020 doar IMM-urilor care au făcut dovada utilizării telemuncii în perioada stării de urgență pentru cel puțin 15 zile. Dispozitivele care vor putea fi cumpărate cu banii de la stat vor fi cuprinse într-un ordin al ministrului Muncii.

Proiectul de OUG poate fi consultat aici: https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2020/OUG-masuri-sprijin-salariati-si-angajatori.pdf

Comments

comments