Angajatorii ar putea fi obligați să le respecte salariaților timpul liber
Date fiind restricțiile generate de pandemie, tot mai multe persoane caută joburi remote. Numai că munca de acasă a dus la o situație mai puțin plăcută pentru angajați. Mai exact, s-a constat o prelungire a programului de lucru. Iar Uniunea Europeană vine în sprijinul celor afectați cu un proiect legislativ menit să le susțină dreptul la viața privată. Majoritatea celor care lucrează de acasă se confruntă cu această problemă. Lucrând la birou, la finalul celor 8 ore de program, închideau computerul și își vedeau de viața personală. Ei bine, acum, sunt conectați în permanență cu suepriorii prin mijloacele de comunicare. Deși programul de lucru ar trebui să se termine la o anumită oră, apar un e-mail sau o ședință online urgente, la ore la care angajatul ar trebui să beneficieze de odihnă sau să se afle, pur și simplu, în timpul său liber.
Posibile beneficii pentru cei care ocupă joburi remote
Pentru ca astfel de situații să nu mai fie posibile pe viitor, autoritățile europene lucrează la un proiect legislativ menit să le ofere angajaților dreptul de a fi inabordabili în afara programului de lucru. Drept urmare, angajatorii ar putea fi obligați să le respecte salariaților timpul liber și indisponibilitatea.
Așadar, înainte de începerea sau la terminarea programului, angajatul nu va mai putea fi deranjat și nici obligat să răspundă la apeluri ori mesaje care țin de domeniul de activitate, ci numai în interes personal. Măsurile legislative se vor aplica pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Și au fost concepute special pentru contextul creat de noile reguli impuse de pandemie, care a avut drept consecință creșterea numărului angajaților care muncesc de acasă.
La fel ca oricare altă directivă europeană, după ce va fi oficializată, aceasta va trebui transpusă în legislația națională de către toate statele membre UE. Este inițiată de către Parlamentul European, vizează dreptul salariaților la deconectare și urmează să fie definitivată cât mai repede de către Comisia Europeană.
Ce presupune noua directivă
Potrivit proiectului legislativ intitulat „Right to disconnect”, directiva stabilește cerințele minime care să le permită lucrătorilor care utilizează instrumente digitale, inclusiv tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC), în scopuri profesionale, să își exercite dreptul de a se deconecta și să garanteze că angajatorii respectă dreptul lucrătorilor de a se deconecta. Se aplică tuturor sectoarelor, publice și private, și tuturor lucrătorilor, indiferent de statutul și de modalitățile lor de lucru.
Dreptul la deconectare se traduce prin faptul că angajatul nu va mai trebui să ia parte la activități sau comunicări legate de partea profesională în afara orelor de program, chiar dacă utilizează instrumente digitale precum telefonul, tableta, laptopul sau PC-ul. Ține de fiecare stat membru să stabilească apoi modalitățile de măsurare a timpului de lucru și prin care se va face deconectarea angajaților.
Există și situații excepționale, în care angajatorii le pot solicita salariaților să presteze activități în afara programului de lucru. Numai că și acestea situații excepționale vor fi cuprinse în actul normativ. Și vor trebui remunerate corespunzător, ca ore de lucru suplimentare. În plus, angajatorii vor fi obligați să aducă la cunoștința angajaților toate modificările.
Cum pot fi penalizați angajatorii
Potrivit autorităților europene, munca de la distanță este folosită cu aproape 30% mai mult decât înainte de pandemia de coronavirus. Și s-a observat că, în cazul salariaților care au joburi remote sau lucrează de acasă, se depășește adesea limita programului de lucru de 48 ore săptămânal, spre deosebire de salariații care lucrează de obicei la sediul angajatorului.
Drept urmare, angajatoriilor le va fi interzis să discrimineze, să trateze mai puțin favorabil, să concedieze sau să ia orice alte măsuri nefavorabile în cazul salariaților care refuză să lucreze sau să răspundă la telefoane și e-mail-uri în afara programului de lucru. Fiecare stat membru va putea stabili măsurile punitive eficiente, proporționale și cu caracter de descurajare pentru angajatorii care încalcă dreptul la deconectare. Proiectul mai prevede și faptul că salariații vor putea să se adreseze instanțelor judecătorești în cazul unui tratament nefavorabil, inclusiv pentru repararea prejudiciilor suferite.
„Statele membre se asigură că lucrătorii cărora le-a fost încălcat dreptul de a se deconecta au acces la mecanisme rapide, eficace și imparțiale de soluționare a litigiilor și au dreptul la repararea prejudiciului în cazul încălcării drepturilor lor care decurg din prezenta directivă. Statele membre pot oferi organizațiilor sindicale sau altor reprezentanți ai lucrătorilor posibilitatea, în numele sau în sprijinul lucrătorilor și cu aprobarea acestora, de a iniția proceduri administrative cu scopul de a asigura respectarea sau aplicarea prezentei directive”, scrie în document.
Trebuie avut în vedere faptul că proiectul de directivă va trebui să fie transpus în legislația națională pentru a se putea aplica și la noi. Transpunerea va fi obligatorie după ce directiva va fi adoptată și publicată în Jurnalul Oficial al UE. Abia atunci autoritățile române pot iniția ordonanța sau legea dreptului la deconectare.
Sursa: www.wall-street.ro
