Angajatorii ar trebui să-şi adapteze beneficiile pentru salariaţi în contextul pandemiei – studiu
Depresia, anxietatea şi mişcarea insuficientă cresc riscurile pentru sănătatea angajaţilor din România, în contextul pandemiei, astfel că angajatorii ar trebui să adapteze beneficiile oferite, se arată într-un studiu realizat de o companie de consultanţă în sănătate.
Cercetarea a relevat faptul că 6% dintre angajaţi au renunţat la serviciile medicale de care aveau nevoie de teama pandemiei, nivelul stresului este în creştere, dar tot mai mulţi angajaţi intenţionează să-şi schimbe stilul de viaţă într-unul sănătos. Studiul Mercer Marsh Benefits: Romania Health and LifeStyle Survey 2021 a fost realizat pe baza răspunsurilor a 2.000 de angajaţi reprezentând 40 de companii din 8 industrii care au fost incluse în prima ediţie a studiului anual ce îşi propune să evidenţieze, în particular în acest an, modul în care pandemia a modificat stilul de viaţă şi atitudinea angajaţilor în ceea ce priveşte prevenţia în sănătate.
Mai puţin de o treime (31.9%) dintre cei 2000 de angajaţi care au fost chestionaţi lucrează în regim exclusiv de acasă. Peste 48% dintre respondenţi lucrează în regim mixt (birou şi acasă), în timp ce 20% lucrează exclusiv la birou. În timpul pandemiei, nivelul de stres a crescut pentru 58% dintre femei şi 45% dintre bărbaţi.
Locul în care îşi desfăşoară activitatea respondenţii poate avea un impact asupra somnului şi gradului de odihnă pe care aceştia îl resimt:- exclusiv de acasă – 63.3% dorm 7-9 ore / noapte, însă doar 51% se simt odihniţi.- exclusiv la birou – doar 44.4% dorm 7-9 ore / noapte, însă 57% se simt odihniţi.
Tratamentele stomatologice ocupă prima poziţie în topul serviciilor medicale la care angajaţii care au răspuns au renunţat de teama pandemiei.
Din punctul de vedere al principalelor riscuri identificate în pandemie, depresia şi anxietatea impactează în principal femeile, în timp ce, în cazul bărbaţilor, sunt acumulate mai multe elemente de risc – alimentaţie, supraponderabilitate, stres ridicat, mişcare insuficienţă, lipsa măsurilor preventive, toate conducând la un risc cardiovascular major.
Studiul surprinde modul în care angajaţii şi-au adaptat stilul de viaţă la contextul pandemiei, ce anume au neglijat şi care sunt aspectele îmbunătăţite. Riscurile pentru sănătate nu sunt întotdeauna vizibile direct. Tocmai de aceea, am îmbinat factori la vedere, uşor de cuantificat (indicele de masă corporală, mişcarea fizică, tipul alimentaţiei) cu elemente de comportament ale respondenţilor din perspectiva patologiei existente şi a măsurilor de prevenţie pe care le adoptă, afirmă Dr. Mihaela Suciu, Senior Consultant Employee Benefits, Mercer Marsh Benefits.
Interesul acordat unui stil de viaţă sănătos este direct proporţional cu o stare de sănătate bună pe termen lung: măsurile luate de respondenţi în privinţa alimentaţiei echilibrate, numărului orelor de somn, mişcării fizice, găsirii de soluţii eficiente de combatere a stres-ului, măsurilor preventive de imunizare şi investigaţiilor medicale în scop preventiv, toate acestea conduc la menţinerea stării de sănătate.
Aproape jumătate (45%) dintre respondenţi prezintă un interes mediu acordat schimbării stilului de viaţă, dintre care 57% se situează în categoria persoanelor care deţin deja boli cronice, aflate în monitorizare periodică (26% din total), sau se situează într-una dintre categoriile potenţiale la risc, care au deja factori personali (fizici sau comportamentali) ce le pot afecta sănătatea pe termen scurt sau lung.
Un procentaj de 20-30% dintre respondenţi se situează în categoria de risc din punct de vedere al stării de sănătate, cu potenţial de creştere a procentului, dacă luăm în considerare patologia existentă şi comportamentul aferent. Preponderenţa din punct de vedere al genului aparţine bărbaţilor, care sunt cu 50% mai puţin conştienţi şi responsabili din punct de vedere al măsurilor care trebuie luate pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi care prezintă de asemenea unul sau mai mulţi factori de risc declanşatori ai unor potenţiale boli.
47% dintre respondenţi au accesat serviciile medicale necesare în timpul pandemiei, 20% au accesat parţial, 27% nu au avut nevoie de accesarea serviciilor medicale, iar 6% au avut nevoie dar nu le-au accesat. Dintre cei 47% respondenţi care au accesat serviciile medicale – 63% sunt femei iar 37% bărbaţi, demonstrând un comportament mult mai responsabil în rândul femeilor. Dintre respondenţii care nu au efectuat servicii medicale de prevenţie în timpul pandemiei, 24% nu au efectuat nici serviciile medicale necesare (deloc / parţial), iar 42% nu au avut nevoie. 81% dintre aceştia se află în categoriile de vârstă 25-34 şi 35-44 de ani.
Sursa: www.economica.net
