Legea prin care se va introduce salariul minim european în România și mecanismul de stabilire a acestuia a fost publicată în dezbatere publică
Ministerul Muncii a lansat în dezbatere publică Legea prin care se va institui salariul minim european în România, respectiv mecanismul după care se va calcula, în linie cu orientările din Directiva privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.
Prin această reformă se prevede instituirea unui mecanism nou și a unei noi formule pentru a stabili nivelul salariului minim în mod obiectiv și sistematic, în consultare cu partenerii sociali și ținând seama de acțiunile Uniunii.
Legea trebuie să intre în vigoare cel târziu la data de 15 noiembrie 2024.
Directiva prevede instituirea unui mecanism pentru determinarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, ce implică o serie de proceduri pentru stabilirea și actualizarea salariului minim legal, în baza unor criterii obiective, care să asigure atingerea unui nivel de trai decent, reducerea sărăciei persoanelor încadrate în muncă, precum și promovarea coeziunii sociale și a unei convergențe sociale.
Totodată, Directiva urmărește îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai, inclusiv prin salarii minime adecvate şi un cadru eficient de negociere colectivă care să sprijine evoluția salariilor.
Proiectul de lege supus dezbaterii publice necesită completarea dispozițiilor finale ale mai multor acte normative, printre care: Legea nr. 53/2003 Codul muncii, Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, Legea nr. 337/2018 privind statutul inspectorului de muncă, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrative.
Inițiatorii proiectului de act normativ precizează că pentru asigurarea unui grad corespunzător de adecvare al salariului minim legal, este necesară completarea Codului muncii cu elementele corespunzătoare care să prevadă criteriile naționale pentru stabilirea și actualizarea salariului minim legal, definite într-un mod stabil și clar, actualizări periodice și în timp util și desemnarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social ca organism național care să permită asigurarea consultărilor cu partenerii sociali, în sensul directivei.
Criteriile naționale propuse prin proiectul de lege sunt:
• puterea de cumpărare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată,
• nivelul general al salariilor și distribuția acestora,
• rata de creștere a salariilor
• nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung.
Inițiatorii mai arată că trebuie introduse noi prevederi în Codul muncii astfel încât să se asigure aplicarea prevederilor Directivei(UE) 2022/2041 tuturor categoriilor de salariați, indiferent dacă aceștia își desfășoară activitatea în baza unui raport de muncă, raport de muncă cu caracter special (contract de mandat, contract de management, contract de activitate sportivă etc.) sau raport de serviciu, prin definirea noțiunii de ”raport juridic de muncă” și a celei de ”angajator”.
Prevederile Codului muncii ar putea fi completate și cu prevederi care să asigure angajarea adoptării unui plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective în linie cu obiectivul directivei de susținere a negocierilor colective pentru creșterea accesului salariaților la drepturi salariale negociate colectiv și la o acoperire a protecției prin convenții colective.
De asemenea, se propune introducerea unor prevederi privind sancționarea nerespectării dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului de bază minim brut pe țară, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil.
Astfel, la articolul 260, alineatul (1), litera a) se modifică astfel: “nerespectarea dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil, cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a garantat în plată salariul minim brut stabilit prin act normativ sau prin contractul colectiv de munca aplicabil, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei;”.
Documentul pus în dezbatere publică mai prevede completarea Codului muncii cu datele statistice și informațiile relevante referitoare la acoperirea gradului de adecvare, în vederea raportării acestora de către Ministerul Muncii, o dată la doi ani, Comisiei Europene.
Pentru asigurarea accesului efectiv al salariaților la salariile minime legale și a celor minime negociate colectiv prin contracte colective de muncă, se propune și completarea Legea nr. 108/1999 cu dispoziții privind principiile care stau la baza activității de control a Inspecției Muncii.