fbpx

Contact

Ministerul Sănătății pierde procesul cu o fostă angajată chemată la muncă și concediată după nici 2 săptămâni

Demisia salariatului

Ministerul Sănătății a fost obligat, printr-o decizie definitivă a instanței, să achite unei foste angajate daune morale de 40.000 lei pentru prejudiciul invocat ca fiind creat prin desfacerea contractului de muncă după nici 2 săptămâni de la angajare, fiind arătat că decizia instituției nu ar fi fost motivată pertinent, fapt ce i-ar fi afectat reclamantei “încrederea într-o instituție publică, care îi promisese că o va angaja”, plus “cinstea, demnitatea, onorarea și prestigiul profesional”.

Procesul a început la Tribunalul București în noiembrie 2020, care a admis în parte cererea fostei salariate în martie 2021. Ministerul Sănătății a atacat decizia la Curtea de Apel București în august 2021, care a respins definitiv cererea instituției în cursul lunii februarie a acestui an, relevă date analizate de Profit.ro.

Prin cererea adresată Tribunalului București, reclamanta a cerut anularea deciziei de desfacere a contractului de muncă, înscrierea în REVISAL a contractului de muncă, repunerea părților în situația anterioară, obligarea Ministerului Sănătății să dispună reintegrarea reclamantei în funcția deținută anterior și obligarea instituției la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate în funcție de rata indicelui de inflație, cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat ca salariată a pârâtului în funcția respectivă de la 1 septembrie 2020 și până la data reintegrării.

De asemenea, fosta salariată a solicitat obligarea Ministerului Sănătății la plata sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale pentru prejudiciul cauzat, urmare a nerespectării relațiilor contractuale/procedurale de muncă, a suferințelor provocate de deciziile abuzive și a lipsirii reclamantei de dreptul de a beneficia de asigurările sociale de sănătate în calitate de angajat, plus cheltuieli de judecată.

Reclamanta a susținut în fața instanței că, în urma unui anunț publicat de Ministerul Sănătății, s-a înscris la o procedură de selecție fără concurs, pentru posturi contractuale de execuție pe perioadă determinată, în cadrul Direcției Monitorizare Implementare Spitale Regionale. Ar fi fost admisă și ar fi semnat un document (minută de informare) privind angajarea, fapt ce ar fi determinat-o să-și dea demisia de la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), unde lucra la acel moment.

“În data de 26.08.2020, împreună cu angajatorul a semnat minuta de informare, în vederea angajării. La data de 01.09.2020, s-a prezentat la noul loc de muncă, unde a fost informată verbal că în REVISAL au fost înregistrate toate contractele, atât al reclamantei, cât și ale celorlalți candidați declarați admiși. Tot atunci i-a fost înmânată fișa postului semnată de ministrul Sănătății, pe care a semnat-o și ea.

La data de 02.09.2020, i-a fost înmânată legitimația de serviciu pentru postul ocupat, aceasta fiind semnată de directorul general al Direcției Generale Resurse Umane, Structuri sanitare și Politici Salariale. Începând cu data de 01.09.2020, a fost prezentă la serviciu, îndeplinind sarcini conforme cu fișa postului, semnând în tot acest timp condica de prezență”, scrie în cererea înaintată Tribunalului București.

La data de 11.09.2020, reclamanta a solicitat Direcției Resurse Umane comunicarea unui exemplar al contractului de muncă, cerere rămasă fără răspuns.

“Tot la data de 11.09.2020, angajatorul i-a solicitat spre predare legitimația de serviciu. În data de 14.09.2020, angajatorul i-a comunicat fără niciun preaviz că trebuie să părăsească instituția și că nu va mai fi primită la serviciu începând cu această dată. (…) Prin modul în care s-au comportat Ministerul Sănătății și reprezentantul legal al instituției, i s-a adus atingere onoarei și demnității umane, fiind creat un prejudiciu material, dar și moral.

Lipsa unui răspuns din partea angajatorului timp de peste o lună denotă o atitudine de maximă rea-credință, cu intenția de maximizare a consecințelor negative în plan moral resimțite de reclamantă ca urmare a încălcării drepturilor, prin menținerea reclamantei într-o stare de incertitudine totală cu privire la situația sa profesională, cu efecte extrem de negative asupra stării sale de sănătate, în disprețul dispozițiilor legale, pe o durată cât mai îndelungată”, se mai susține în cerere.

Reclamanta a mai arătat că, în urma admiterii dosarului, “a demisionat din calitatea de angajat la FNGCIMM, iar după îndepărtarea din funcție a rămas fără venituri”. În plus, fiind bolnavă de astm de peste 10 ani și cardiacă, reclamanta spune că are nevoie regulat o serie de consultări și tratamente medicale și, rămasă fără asigurare de sănătate, a fost lipsită de posibilitatea de a fi consultată de medicii specialiști și de a beneficia de tratament medical gratuit, în calitate de asigurat în sistemul național de sănătate.

“Reclamanta a suferit un prejudiciu ca urmare a refuzului nejustificat a plății salariului de către Ministerul Sănătății, a fost lipsită de veniturile pe care le obținea în mod constant ca urmare a muncii prestate și astfel au intervenit neînțelegeri în familie, nu a avut bani pentru a achiziționa medicamente, nu a putut plăti consultațiile medicale pe care le impun starea sa de sănătate și de care nu mai beneficia în mod gratuit ca în momentul în care avea calitatea de angajată. Reclamanta mai arată că are un copil minor în întreținere care a suferit enorm pentru faptul că nu a mai beneficiat de cursurile private la care mergea regulat (matematică, engleză, tenis), deoarece prin abuzurile săvârșite de angajator a fost lipsită de venituri, precum și un soț bolnav (…), care în această perioadă a fost lipsit de venituri deoarece și-a depus dosarul de pensionare, care nu a fost soluționat. La data de 21 august 2020, reclamanta arată că a suferit o criză de bronșită acută, astm bronșic, rinită cronică, fapt constatat de medic printr-o scrisoare medicală. Conform acestei scrisori medicale, i-a fost prescris un tratament medical și obligativitatea efectuării unui nou control clinic peste 30 de zile, la data de 20 septembrie 2020, recomandare pe care nu a putut să o urmeze, pentru că din cauza abuzurilor săvârșite de Ministerul Sănătății nu mai are calitatea de asigurat în sistemul național de sănătate, situație care a accentuat starea de depresie în care mă aflu”, se mai spune în cerere. În replică, Ministerul Sănătății a susținut, în întâmpinarea adresată instanței, că disfuncționalitățile la nivel instituțional sesizate în activitatea personalului responsabil cu încadrarea personalului, inclusiv în ceea ce privește prezența și desfășurarea reclamantei a activităților, au condus la luarea unor măsuri de către conducere, astfel încât la nivelul Corpului de control al ministrului a fost demarată o acțiune de documentare pentru verificarea respectării prevederilor legale în ceea ce privește angajarea fără concurs a personalului din cadrul Direcției Monitorizare, Implementare Spitale Regionale de la nivelul Ministerului Sănătății.

“Urmare acestui demers au fost constatate o serie de încălcări ale legislației incidente ocupării fără concurs a posturilor de la nivelul Ministerului Sănătății, drept pentru care au fost propuse și adoptate măsuri de cercetare administrativă pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu de către personalul implicat în procesul de organizare a angajării fără concurs a candidaților înscriși pentru posturile vacante din cadrul Direcției Monitorizare, Implementare Spitale Regionale. Mai mult decât atât, Ministerul Sănătății a solicitat efectuarea unui control și de către Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) al municipiului București, instituție care a constatat o serie de nereguli și încălcări ale legislației, inclusiv în ceea ce privește reclamanta”, se spune în document. În urma controlului, ITM a constatat că reclamanta, cu toate că a declarat, sub semnatură privată, că nu este încadrată la altă instituție publică sau privată, la data de 30.07.2020 ar fi fost înregistrată cu contract individual de muncă la FNGCIMM. Aceasta era una din condițiile de participare la procedura de selecție fără concurs.

Din analiza înscrisurilor din dosar, Instanța a constatat că Ministerul Sănătății a făcut demersuri pentru angajare prin organizarea unei verificări a dosarelor depuse de candidați, a comunicat minuta de informare și fișa postului, a emis legitimație, a permis reclamantei să semneze în condica de prezență la locul de muncă, dar, cu toate acestea, între cele două părți nu a existat un contract individual de muncă în formă scrisă, așa cum prevăd dispozițiile articolului 16, aliniatul 1 din Codul Muncii.

“Prin urmare, Ministerul Sănătății nu putea emite o decizie de concediere sau de anulare a unui act inexistent, care să poată fi contestată de reclamantă, cu consecința aplicării efectelor stabilite de articolul 80 din Codul Muncii pentru situația admiterii cererii”, se arată în document.

În privința daunelor morale, magistrații au constatat însă îndeplinirea condițiilor prevăzute de articolul 1.357 din Codul Civil în privința comportamentului pe care Ministerul Sănătății l-a avut față de reclamantă, în legătură cu acțiunile pe care le-a întreprins în vederea angajării.

“În acest sens, instanța constată că fapta ilicită a Ministerului Sănătății constă în comiterea unei serii de acțiuni, prin care i s-a dat de înțeles reclamantei că urmează a fi angajată în funcția de “consilier grad 1A”, fără ca aceste acțiuni să se fi finalizat cu încheierea unui contract individual de muncă.

Astfel, din materialul probator administrat, instanța a reținut că pârâtul a procedat la emiterea unui anunț pentru angajarea unor persoane fără concurs, în cadrul unor posturi de execuție. În urma parcurgerii probelor stabilite de pârât, reclamanta a fost declarată admisă, iar ulterior i s-a comunicat minuta de informare cu privire la clauzele esențiale ale contractului individual de muncă ce urma a se încheia între părți, i s-a comunicat fișa postului, i s-a emis legitimație de serviciu și a fost primită la locul de muncă. În aceste condiții, fapta de a nu se fi încheiat efectiv contractul individual de muncă s-a produs ca urmare a culpei exclusive a Ministerului Sănătății, care la un moment dat a descoperit anumite nereguli cu privire la procesul de selecție a viitorilor angajați, nereguli care însă nu aveau nicio legătură cu reclamanta, care nu contribuise în nici un fel la producerea lor și care se baza pe buna-credință a Ministerului Sănătății”, mai scrie în motivarea unei sentințe a Tribunalului București din 10 martie 2021.

Mai mult, instanța a constatat că, urmare a faptelor Ministerului Sănătății, reclamanta s-a aflat în situația de a înceta un contract individual de muncă ce era în derulare cu FNGCIMM, în speranța că urma să ocupe un loc de muncă în condiții care ar fi fost mai avantajoase pentru ea. Totodată, instanța constată că Ministerul Sănătății a săvârșit o faptă ilicită care constă în faptul că nu a încheiat contractul individual de muncă cu reclamanta, cu toate că făcuse toate demersurile necesare în acest sens, înșelând astfel încrederea reclamantei și așteptările acesteia cu privire la încheierea unui astfel de contract.

“În prezenta cauză, este evident că prin neluarea de către Ministerul Sănătății a tuturor măsurilor pentru încheierea efectivă a contractului individual de muncă, reclamantei i-a fost afectată încrederea într-o instituție publică, care îi promisese că o va angaja, i-au fost afectate cinstea, demnitatea, onorarea și prestigiul profesional, din moment ce după parcurgerea tuturor pașilor necesari pentru angajare și fără a i se comunica nici un motiv pertinent, reclamanta s-a trezit în situația în care viitorul angajator nu a mai dorit semnarea unui contract individual de muncă. În aceste condiții, instanța apreciază că suma ce i se cuvine reclamantei cu titlul de daune morale este în cuantum de 40.000 de lei, sumă care acoperă, în principal, drepturile salariale pe care reclamanta nu le-a primit pe o perioadă de 6 luni, având în vedere că părțile proiectaseră încheierea unui contract individual de muncă pe perioadă determinată”, se mai spune în motivare.

Sursa: www.profit.ro

Comments

comments

Apelează