Negocierea colectivă

Sfârșitul de an calendaristic implică, pentru multe companii, negocierea colectivă la nivel de unitate. Această practică are drept motivație dorința angajatorilor de a aplica la nivel de unitate contractul colectiv de muncă ce se negociază începând cu prima zi a anului următor, din rațiuni de eficacitate și planificare bugetară. Cu toate acestea, din punct de vedere juridic nu există o obligația ca aplicarea unui contract colectiv de muncă să se facă începând cu prima zi a anului calendaristic, regula generală fiind aceea că, un contract colectiv de muncă se aplică de la momentul înregistrării sale la autoritatea competentă. De la această regulă părțile pot deroga prin acord în sensul aplicării prevederilor contractului colectiv de muncă la o dată convenită de părți.
Vasta și îndelungata experiență a avocaților casei de avocatură Vasiliu și Miclea în ceea ce privește negocierea contractelor colective de muncă, nenumăratele situații cu care ne-am confruntat în cadrul negocierilor colective, ne califică să oferim răspunsuri la cele mai frecvente întrebări care ne-au fost adresate:

Este obligatorie negocierea colectivă la nivel de unitate?

Potrivit Legii nr. 62/2011, negocierea colectivă la nivel de unitate este obligatorie numai în cazul unităților care au cel puțin 21 de angajați.
Totuși, se poate negocia un contract colectiv de muncă și la nivelul unităților care au mai puțin de 21 de salariați atât timp cât partenerii sociali îți doresc această negociere. Trebuie avut în vedere faptul că, în caz de refuz din partea angajatorului de a negocia, în cazul unităților cu mai puțin de 21 de angajați, nu există nicio sancțiune pentru acest refuz și de asemenea nu există niciun mijloc de coerciție prin care angajatorul să poată fi obligat să inițieze negocierea colectivă.

Este obligatorie încheierea unui contract colectiv de muncă la nivel de unitate?

În cadrul negocierii colective părțile sunt egale și libere. În măsura în care părțile nu ajung la o înțelegere cu privire la totalitatea aspectelor și clauzelor negociate, contractul colectiv de muncă nu se încheie.
De asemenea, în măsura în care la nivelul societății nu există un partener social de negociere (nu există sindicat reprezentativ sau sindicatul care nu este reprezentativ nu este afiliat la o federație reprezentativă la nivelul sectorului de activitate în care activează societatea ori nu există desemnați reprezentanți ai salariaților) negocierea nu poate avea loc și, prin urmare, încheierea unui contract colectiv de muncă nu este posibilă.
Așadar, încheierea unui contract colectiv de muncă la nivel de unitate nu este obligatorie.

Care sunt părțile contractului colectiv de muncă la nivel de unitate?

O eroare des întâlnită în practică vizează părțile contractului colectiv de muncă. Potrivit dispozițiilor Legii nr. 62/2011, părți ale contractului colectiv de muncă la nivel de unitate sunt angajatorul sau organizația patronală și salariații.
Așadar, niciodată parte a contractului colectiv de muncă nu vor fi sindicatele reprezentative, federațiile, confederațiile sau reprezentanții salariaților. În cadrul negocierii colective, sindicatul reprezentativ, federația sau reprezentanții salariaților, după caz, sunt mandatari ai celor pe care îi reprezintă în cadrul negocierii colective, respectiv ai salariaților unității la nivelul căreia se negociază.

Este obligatorie negocierea colectivă dacă la nivelul unității nu există desemnați reprezentanți ai salariaților sau nu există constituit sindicat?

Dreptul la liberă asociere este Garantat de Constituția României. Potrivit acestui principiu cetățenii României se pot asocia în sindicate şi în alte forme de asociere.
Deseori se întâmplă însă ca la nivelul unui angajator salariații să nu fie constituiți în cadrul unui sindicat sau să nu-și fi desemnat reprezentanții. În aceste situații, negocierea colectivă la nivel de unitate este imposibilă.
Cu toate acestea, obligația de negociere colectivă subzistă, astfel încât, în cazul unui control al inspectorilor de muncă, angajatorul are obligația de a prezenta dovezi din care să rezulte intenția sa de a negocia colectiv.

Cine poate face parte din comisia de negociere?

Fiecare echipă din cadrul comisiei de negociere îți stabilește membrii care vor susține poziția și interesele în cadrul negocierii, pe baza mandatului conferit de către organul de conducere al societății (în cazul echipei ce reprezintă interesele angajatorului) respectiv a mandatului conferit de către salariați.
Încrederea, profesionalismul și experiența sunt cele trei coordonate care ar trebui să stea la baza desemnării membrilor echipelor de negociere în funcție de interesele fiecărei părți.
Nu este necesar ca membrii echipelor de negociere să fie salariați ai unității. De asemenea, la negociere pot participa, ca membri ai echipei de negociere sau ca simpli observatori și experți care să contribuie cu expertiza lor la atingerea obiectivului urmărit de partea pe care o reprezintă (de exemplu – avocați pentru aspectele ce țin de legalitatea clauzelor negociate sau a negocierii propriu – zise, contabili pentru aspectele financiare, interpretarea bugetului, etc.)

Pot exista concomitent la nivel de unitate două sindicate reprezentative?

Deși pare incredibil, răspunsul este afirmativ.
Pentru a fi reprezentativ la nivel de unitate, un sindicat trebuie să aibă ca membri un număr de cel puțin 50%+1 din numărul total de salariați ai unității. Odată obținută reprezentativitatea, aceasta este valabilă, pentru o perioadă de 4 ani. În acest interval, poate avea loc migrația unor salariați de la un sindicat la alt sindicat astfel încât sindicatul care are reprezentativitatea să piardă în fapt acest atribut iar sindicatul care preia membrii să devină reprezentativ, situație pe care o constată instanța de judecată prin printr-o hotărâre cu valabilitate, e asemenea, de 4 ani.
Evident, orice parte interesată (noul sindicat reprezentativ sau chiar angajatorul) poate solicita instanței să constate pierderea reprezentativității sindicatului în momentul în care acesta nu mai întrunește ca număr de membri 50%+1 din numărul angajaților din unitatea respectivă.

Poate denunța una dintre părțile din negociere contractul colectiv de muncă?

Contractul colectiv de muncă se aplică pe întreaga perioadă pentru care este încheiat. Denunțarea unilaterală este interzisă expres de prevederile Legii nr. 62/2011.
Cu toate acestea, nimic nu interzice denunțarea de comun acord a contractului colectiv de muncă, existând situații practice în care obligațiile asumate de angajator au devenit atât de oneroase încât denunțarea contractului colectiv de muncă a părut o soluție potrivită pentru continuarea activității unității.

De ce este importantă negocierea colectivă la nivel de unitate ?

Una dintre cele mai des întâlnire întrebări ale angajatorilor vizează oportunitatea încheierii unui contract colectiv de muncă la nivel de unitate.
Trecând peste faptul că negocierea colectivă la nivel de unitate reprezintă transpunerea în practică a dialogului social, ținând cont și de faptul că încheierea unui contract colectiv de muncă reprezintă o modalitate de stimulare sau recompensare a angajaților, raportat la dispozițiile conținute, acordarea unor drepturi sau beneficii prin intermediul contractului colectiv de muncă poate avea anumite avantaje fiscale pentru companie.
Dar poate cel mai mare avantaj al existenței unui contract colectiv de muncă la nivel de unitate o reprezintă pacea socială ce este asigurată pe perioada de aplicare a prevederilor contractului colectiv de muncă.
Astfel, potrivit dispozițiilor Legii nr. 62/2011, pe perioada de valabilității unui contract colectiv de muncă nu se poate declanșa conflictul colectiv de muncă, astfel încât, în mod implicit, declanșarea unei greve la nivel de unitate nu este posibilă.

Negocierea colectivă, deși deseori este tratată cu superficialitate, fără a i se acorda atenția cuvenită reprezintă chintesența dialogului social la nivel de unitate.
Negocierea colectivă este necesară și utilă pentru buna desfășurare a raporturilor de muncă, reprezintă o modalitate de recompensare a salariaților, de stimulare a activității acestora și reprezintă un semn de stabilitate ce conferă încredere în angajator.

ATENȚIE: Nederularea negocierii colective la nivel de unitate poate atrage sancționarea contravențională a angajatorului în conformitate cu dispozițiile legale dar, mai important, poate avea repercusiuni asupra moralului angajaților.
În ceea ce privește tehnicile de negociere, acestea nu fac obiectul reglementărilor legale însă pentru atingerea obiectivului fiecărei părți trebuie gândită și implementată o strategie de acțiune iar experiența membrilor fiecărei echipe de negociere este cea care, de cele mai multe ori, asigură succesul demersului. Nu în ultimul rând, așa cum am arătat și mai sus, în vederea atingerii obiectivului urmărit, din echipa de negociere pot face parte și specialiști care, prin cunoștințele avute și experiența dobândită în practică, pot să aducă un avantaj părții care îi solicită.

Opiniile formulate au în vedere legislația în vigoare la data de 12.09.2019.

Vasiliu Miclea SCA

Comments

comments