Sindicatele din bănci au semnat cu patronatele primul contract colectiv sectorial, pe care-l vor extins la întreaga piață, nu doar la băncile semnatare
Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) anunță semnarea noului Contract Colectiv cu cele doua federatii sindicale reprezentative din piață, menționând că are o durata de doi ani și este primul astfel de contract semnat în contextul creat de noua Lege a Dialogului Social, survenind înainte de expirarea, la data de 1 mai a.c., a vechiului contract, pentru a se asigura continuitate în protecția drepturilor salariaților din băncile semnatare.
CPBR precizează că extinderea contractului la nivelul întregului sector bancar este posibilă doar în anumite condiții. Comunicatul integral al CPBR, la finalul articolului.
„Federația Sindicatelor din Asigurări și Bănci din România a semnat contractul colectiv de muncă de la nivelul sectorului bancar, alături de Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România, FinBan. Este primul contract colectiv de muncă de la nivelul sectorului, încheiat după apariția Legii nr. 367/ 2022, privind dialogul social”, a transmis Constantin Paraschiv, președintele FSAB, federație înființată în 2002, care precizează că are în structură sindicate din Alpha Bank, Raiffeisen Bank, UPA Romania, Asirom și Claimexpert.
Pentru început, contractul colectiv de muncă, semnat, în fapt, cu Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) atât de FSAB, cât și de cealaltă federație, FSIF, la care sunt afiliate sindicatele din BRD și UniCredit, plus cel mai mare sindicat al BCR, și sindicatele asigurătorilor, va produce efecte pentru un grup restrâns de unități, respectiv, BCR, BRD, ING, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank.
Însă, în cel mai scurt timp partenerii de dialog vor face demersuri legale pentru aplicarea acestuia la nivelul întregului sector de activitate, deoarece legea permite acest lucru, cu aprobarea Consiliului Național Tripartit.
Pentru aprobarea la nivelul întregului sector e nevoie de o decizie unanimă a Consiliului Național Tripartit, din care face parte Guvernul, cinci confederații sindicale și cele două confederații patronale reprezentative (Concordia și CNPIMMR), trebuind să fie luată în calcul și capacitatea instituțiilor financiare mai mici sau cu pierderi de a suporta costuri salariale mai mari, impuse prin contractul colectiv semnat de sindicate și patrobnate din care ele nu fac parte.
„În cel mai scurt timp, peste 46.000 de lucrători din cele peste 30 de bănci din cadrul sectorului de activitate vor beneficia de prevederile acestui contract. Credem că este o mare realizare obținută de noi, deoarece, în România, încă mai sunt bănci care plătesc lucrătorii cu un salariu inferior salariului minim obtinut la nivel sectorial, nemaivorbind de faptul că sunt lipsiți total de protecție în cazul unor restructurări”, spune Paraschiv Constantin, care apreciază evenimentul ca fiind un „moment istoric pentru piața muncii din sectorul bancar din România”.
Prin contractul colectiv de muncă au fost obținute, pe lângă celelalte drepturi minimale, un salariu minim de 4.100 lei brut, incepand cu luna iunie 2024 și 4.500 lei brut, începând cu luna iunie 2025.
Totodată, contractul mai prevede salarii compensatorii în cazul concedierilor, ca urmare a restructurărilor, potrivit vechimii în companie, după cum urmează:
– între 1 an și 3 ani vechime – un salariu de bază brut;
– între 3 ani și 5 ani vechime – 2 salarii de bază brute;
– între 5 ani și 10 ani vechime – 3 salarii de bază brute;
– între 10 ani și 15 ani vechime – 5 salarii de bază brute;
– peste 15 ani vechime – 6 salarii de bază brute.
Un alt element de noutate din acest contract colectiv de muncă este legat de introducerea unui capitol privind egalitatea de șanse, nediscriminare și interzicerea hărțuirii, care are la bază Convenția nr. 190/ 2019, privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii, ratificată de România în luna martie anul acesta.
Capitolul conține câteva prevederi suplimentare față de cele din legislație, iar aici am avut în vedere și protecția liderilor sindicali care, sub pretextul îndeplinirii sarcinilor de serviciu, ar putea fi împiedicați să-și exercite atribuțiunile sindicale, arată FSAB.
SURSA: www.profit.ro