Pensiile de stat şi cele facultative nu asigură o bătrâneţe liniştită celor care contribuie 30-40 de ani cu speranţa că nu vor rămâne fără bani în cea mai grea parte a vieţii.

Discuţiile referitoare la desfiinţarea Pilonului II (pensiile private obligatorii) au dat frisoane actualilor salariaţi, viitorii pensionari. Şi asta pentru că numai acest pilon întruneşte două condiţii de siguranţă, pensiile sunt garantate de stat şi sunt calculate în funcţie de contribuţii.

Oamenii şi-au pierdut încrederea în pensia de stat pentru că nu înţeleg cum este calculată şi de ce după 45 de ani de muncă nu primesc decât 700-800 de lei. În plus, tot procesul este prea puţin transparent având în vedere că de la Casa de Pensii nu poţi afla câte puncte ai acumulat decât după ce ieşi la pensie. Pe de altă parte, nici Pilonul III nu se bucură de prea mare succes printre români. în ciuda facilităţilor fiscale oferite, numai 425.000 de români aveau la sfârşitul lunii ianuarie 2017 un cont de pensie privată opţională, faţă de 6,8 milioane de români, câţi figurează în evidenţele Pilonului JL Pensia de la stat, calculată după o formulă întortocheată Pensia de la stat (Pilonul I) nu are legătură numai cu valoarea contribuţiei pe care o achităm în fiecare lună, ci depinde şi de nivelul salariului mediu din fiecare an şi de valoarea punctului de pensie, care la rândul său este influenţată de existenţa sau neexistenţa banilor la buget.
Calculul pensiei se face cu ajutorul punctajului acumulat de-a lungul carierei şi a punctului de pensie.

Concret, se calculează punctajul din fiecare lună prin împărţirea venitului lunar la salariul mediu brut pe economie din anul respectiv. Apoi punctajele lunare se adună şi se împart la 12 şi astfel se obţine punctajul anual. Se procedează similar pentru fiecare an de activitate, apoi toate aceste ‘punctaje anuale” se adună. Suma se împarte la ‘stagiul complet de cotizare”, care, în prezent, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Rezultă astfel ‘punctajul mediu anual” al fiecărei persoane. Acesta se înmulţeşte cu valoarea punctului de pensie, stabilită de Guvern, şi rezultă pensia la care fiecare dintre noi are dreptul în sistemul public.

Din acest calcul elaborat se observă că valoarea pensiei este în permanentă schimbare şi depinde în principal de doi factori. Primul este valoarea salariului mediu anual, deci angajaţii cărora nu le creşte salariul mai mulţi ani, în condiţiile în care salariul mediu pe economie e în creştere, vor pierde. Este situaţia întâlnită în România ultimilor ani, când salariile bugetarilor sunt în permanentă creştere în detrimentul celor de la privaţi.

Cel de-al doilea factor arbitrar este valoarea punctului de pensie, stabilit prin decizie guvernamentală în funcţie de banii care există la buget.

Pilonul III nu e garantat de stat Pensia privată facultativă (Pilonul III) nu este obligatorie, contribuie cine vrea cu ce sumă doreşte, dar nu se acceptă mai mult de 15% din valoarea veniturilor lunare. Principalul avantaj este că banii vărsaţi drept contribuţii sunt puşi într-un cont separat în plus, aceste contribuţii către Pilonul III sunt considerate cheltuieli deductibile de către stat, adică se scad din impozitul pe venit, în limita a 400 de euro pe an.

Pe de altă parte, dacă intervine decesul persoanei care a contribuit, moştenitorii pot beneficia de sumele acumulate în contul acestuia. Există, totuşi, şi un dezavantaj. Sumele care se adună în contul din Pilonul III nu sunt garantate de stat.

Astfel, dacă fondurile dau faliment, oamenii pierd banii, rămânând şi fără pensia privată opţională. în plus, pentru a beneficia de această pensie trebuie să contribui minimum şapte ani şi vei putea încasa pensia după împlinirea vârstei de 60 de ani.

Sursa: Jurnalul National

Comments

comments