Situația de criză apărută odată cu răspândirea COVID-19 pune în dificultate instituțiile statului, dar și întreg mediul economic și social.
În acest context, preocuparea supremă pentru orice angajator constă în a găsi soluții astfel încât activitatea firmei să nu fie afectată major, implicit să își poată proteja și păstra angajații. Dincolo de recomandarea autorităților pentru actorii din piața muncii, de a fi flexibili în găsirea de soluții, ministrul Muncii a avansat și varianta șomajului tehnic ca posibilă soluție pentru companiile care se vor confrunta cu dificultăți majore.

Așadar, ce este șomajul tehnic?
Potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, contractul individual de muncă al salariatului poate fi suspendat din inițiativa angajatorului „în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare”.
Într-o astfel de situație, angajatorul are două opțiuni:

1. Reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile
2. Suspendarea raportului de muncă al angajaților și plata unei indemnizații.

1. Reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile se poate decide în conformitate cu prevederile art. 52 alin (3) Codul muncii:
   „În cazul reducerii temporare a activității, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depășesc 30 de zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situației care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unității sau a reprezentanților salariaților, după caz.”
   Acest caz de suspendare se poate aplica în situația în care activitatea angajatorului se reduce temporar, dar volumul de muncă impune ca salariații să fie prezenți la locul de muncă și să își desfășoare activitatea.
   Într-o astfel de situație, angajații vor munci 4 zile în loc de 5, iar salariul lor va fi diminuat proporțional cu durata efectivă a timpului de muncă.
   ATENȚIE – acest caz de suspendare are în vedere reducerea numărului de zile lucrătoare iar nu a normei zilnice de lucru! Norma zilnică de lucru pentru fiecare salariat va rămâne de 8 ore/zi, conform contractului individual de muncă. Acestor angajați li se va reduce doar numărul de zile lucrătoare.
   În cazul salariaților cu program inegal, se va aplica aceeași regulă: se va diminua numărul de zile lucrătoare prin planificarea timpului de lucru conform normelor interne ale angajatorului.
   Avantaje: Principalul avantaj pe care-l presupune reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile este păstrarea salariaților. Spre deosebire de situația în care contractele individuale de muncă ale angajaților sunt suspendate pe o perioadă de timp (riscul fiind acela ca angajații să își caute de lucru la un alt angajator), în acest caz salariații se vor prezenta la serviciu timp de 4 zile. De asemenea, deși salariul se reduce proporțional cu perioada nelucrată, în schimbul salariului angajații vor presta activitate.
   Dezavantaje: Angajații vor munci cu o zi mai puțin în timpul unei săptămâni, iar această măsură va putea fi aplicată numai în cazul în care reducerea temporară a activității vizează perioade mai mari de 30 de zile lucrătoare. În măsura în care activitatea revine la parametri normali, măsura reducerii săptămânii de lucru va putea fi anulată mai înainte de termenul de 30 de zile lucrătoare previzionat în momentul adoptării măsurii.
2. Suspendarea raportului de muncă al angajaților și plata unei indemnizații, în baza dispozițiilor art. 53 Codul muncii:
   „(1) Pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare a activității, salariații implicați în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfășoară activitate, beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 52 alin. (3).
   (2) Pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare prevăzute la alin. (1), salariații se vor afla la dispoziția angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activității”.
   Prin urmare, această măsură este aplicabilă atunci când angajatorul nu poate oferi de lucru salariaților și când prezența acestora la locul de muncă nu mai este necesară.
   Astfel, dacă într-o anumită situație se constată că schema de personal este supraîncărcată raportat la volumul de activitate, pentru o perioadă limitată, și nu se mai justifică același număr de angajați, compania poate decide suspendarea contractelor individuale de muncă ale salariaților și plata unei indemnizații, suportată de către angajator. Indemnizația nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază. În această situație, salariații rămână la dispoziția angajatorului și pot fi rechemați oricând pentru a relua activitatea.
   Avantaje: salariații rămân la dispoziția angajatorului și pot fi rechemați în situația reluării activității.
   Dezavantaje:

• angajatorul va trebui să plătească salariaților o indemnizație de cel puțin 75% din salariul de bază. Sub aspectul costurilor, este mai convenabilă reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile, caz în care salariații vor primi salariul aferent numai muncii prestate.
• există riscul ca angajații să își găsească de lucru în altă parte.

Comments

comments