Studiu: până în 2030, vor rămâne fără loc de muncă 21 de milioane de oameni, iar 94 de milioane va trebui să se recalifice
Tot mai mulți europeni se vor confrunta cu instabilitate în carieră, arată un studiu realizat de compania de consultanță în management McKensey, în iunie 2020. Potrivit acestora, până în 2030, vor rămâne fără loc de muncă 21 de milioane de oameni, iar 94 de milioane va trebui să se recalifice. Cauza principală a acestui dezastru de pe piața muncii va fi dată de faptul că mulți angajatori vor fi nevoiți să își schimbe profesia sau să dobândească noi abilități, pentru că locul de muncă va fi înlocuit de tehnologie.
Cei de la McKensey susțin că există și o rezolvare, dacă fiecare stat din Europa se va asigura că sistemul său de învățământ pregătește angajați care să aibă abilitățile necesare pentru joburi, pentru care chiar există cerere. Cea mai bună soluție, spun analiștii, ar fi crearea de parteneriate între instituțiile de învățământ și angajatori. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, un adult își schimbă specializarea de 3-4 ori de-a lungul vieții. Tocmai de aceea este nevoie de anumite abilități pentru a putea răspunde cerințelor de pe piața muncii. Cristian Hatu, membru și președinte al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, susține că problema “este cum trebuie să procedeze sistemul de educație pentru a le forma elevilor abilități, competențele necesare, astfel ca, după ce devin adulți, să își poată forma rapid o altă specializare”.
Dar și pe piața muncii au avut loc mai multe schimbări. Introducerea automatizării în economie a dus la scăderea numărului de joburi, unde se efectuau munci repetitive. Introducerea inteligenței artificile în multe domenii va duce tot către dispariția unor locuri de muncă. La toate acestea se adaugă și faptul că deja globalizarea a făcut ca diferite activități să se desfășoare cu preponderență în țări din Asia, acolo unde forța de muncă este tot mai ieftină. În țările dezvoltate din Europa, dar și Statele Unite, rămân active pe piața muncii joburi care necesită abilități de un anumit nivel, abilități care te ajută să poți să te specializezi de câte ori este nevoie în viață.
Expertul în educație a făcut referire la un studiu realizat de către World Economic Forum, care prezintă 3 abilități necesare pe piața muncii: gândirea critică, “problem solving” și creativitatea. Expertul mai adaugă încă o abilitate: munca în echipă.
Cristian Hatu a observant că nu au probleme în privința cererilor de pe piața muncii absolvenii de Politehnică, acolo este de obicei o relație mai bună cu zona economică, tot felul de parteneriate cu firme care au nevoie de cercetare și deci de colaborarea mediului academic.
“Fac masterate pe anumite teme, introduc cursuri, plecând de la ce anume se întâmplă în anumite ramuri economice. Din păcate, nu este aceeași deschidere în zona facultăților care scot profesori, spre exemplu facultățile de matematică, fizică. Aici vorbim de mai mult conservatorism”.
Acesta este de părere că universitățile ar trebui să urmărească traseul absolvenților, pentru a vedea câți dintre ei profesează în domeniul studiat, pentru a vedea de fapt eficiența muncii făcută în timpul facultății de profesor și a investiției în acel student. Dacă sunt mulți absovenți care migează către alte domenii, atunci vorbim despre ineficiență.
Am văzut că există universități care dau absolvenți mai ușor de angajat, însă ce se întâmplă cu aceștia peste câțiva ani, când poate trebuie să se recalifice. Se pare că recalificarea este deja ceva obișnuit, vorbim despre schimbarea specializării de 3-4 ori în viață, dar pentru aceasta este nevoie iarăși de abilități, pentru că adultul va trebui să aibă o altă expertiză, fără însă să mai treacă pragul unei școli. Deci vor putea răspunde acestei mobilități a pieții muncii doar cei care au gândire analitică, lucrează autonom, pot rezolva probleme de o anumită complexitate, iar angajatorul va credita acel angajat care are capacitatea de a se ajusta în timp.
Sursa: www.revistacariere.ro
