fbpx

Contact

Parlamentul respinge cererea lui Iohannis de clarificare a modificărilor aduse Codului Muncii, care majorează amenzile pentru munca suplimentară

Codul muncii

Parlamentul, prin votul final al Camerei Deputaților, a respins miercuri cererea președintelui Klaus Iohannis, prin care acesta solicita Parlamentului reexaminarea și, astfel, clarificarea proiectului de lege prin care angajatorii care nu respectă regulile privind munca suplimentară vor risca amenzi de până la 3.000 lei pentru fiecare angajat aflat într-o astfel de situație. În prezent, amenzile sunt în sumă fixă, indiferent de numărul angajaților care lucrează peste program mai mult decât permite legea. Noile reguli, sprijinite de fostul Guvern Dăncilă, fuseră adoptate în septembrie de Parlament, și pentru a intra în vigoare trebuie promulgate de către președintele Iohannis. De ce este important: Noua lege prevede ca nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară să fie sancționată cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei ”pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”, măsura având drept scop descurajarea prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală. Conform actualelor prevederi din Codul Muncii, amenzile pentru angajatorii la care autoritățile constată că nu respectă normele legale privind munca suplimentară sunt cuprinse între 1.500 și 3.000 de lei, indiferent de numărul de angajați aflați în această situație. Nu există, astfel, o corelare între cuantumul amenzii și numărul de ore suplimentare efectuate sau numărul de salariați care au efectuat ore suplimentare peste normele legale.

Ce clarificări a solicitat șeful statului Iohannis consideră că, pentru un plus de claritate a legii, ar fi necesară circumstanțierea sancțiunii propuse, prin indicarea în mod expres a situațiilor privind munca suplimentară de natură să atragă aplicarea unei amenzi contravenționale. Președintele arată că , potrivit dispozițiilor art. 120-124 din Codul Muncii există și alte posibile încălcări ale regimului muncii suplimentare cum ar fi: efectuarea de ore suplimentare fără acordul salariaților; neplata orelor suplimentare sau neînregistrarea corespunzătoare a acestora; plata sporului prevăzut de lege pentru efectuarea muncii suplimentare, cu nerespectarea regimului prioritar al compensării cu ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice de la efectuarea muncii suplimentare; precum și orice alte situații de încălcare a regimului juridic privind munca suplimentară, ce se pot ivi în practică. ”Față de cele arătate, apreciem că Parlamentul ar trebui să clarifice dacă înăsprirea sancțiunii pentru încălcarea dispozițiilor privind munca suplimentară vizează doar situația urmărită de inițiatori – cea a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 din Codul muncii – sau se referă/se aplică și altor situații ce pot reprezenta încălcări ale Codului Muncii”, consideră șeful statului.

Acesta mai solicită, tot în scopul clarității, dar și al predictibilității reglementării, ca sintagma ”pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”, din cuprinsul legii transmise la promulgare, să fie circumstanțiată la persoanele pentru care nu s-au respectat dispozițiile privind munca suplimentară, în caz contrar putându-se înțelege că amenda ar fi aplicată tuturor persoanelor care prestează muncă suplimentară într-o companie, deși dispozițiile legii se aplică numai în cazul unor angajați. Iohannis mai apreciază că ar fi utilă reanalizarea legii transmise la promulgare și sub aspectul stabilirii, și în acest caz, a unei valori maxime cumulate a amenzii pentru angajator, având în vedere că în celelalte cazuri de răspundere contravențională din Codul Muncii, în care încălcările sunt raportate la ”fiecare persoană identificată”, amenda contravențională este limitată la o valoare cumulată de cel mult 10 ori maximul amenzii.

Codul Muncii stabilește în prezent că durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Prin excepție, durata respectivă poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, pe o perioadă de de 4 luni calendaristice, să nu depășească 48 de ore pe săptămână. Pentru anumite activități sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, pot fi negociate perioade mai mari de 4 luni, dar nu peste 6 luni. Tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară. Autorii noii legi invocă datele unui sondaj european (European Working Conditions Survey), din 2016, conform căruia peste 35% din angajații români muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână, situându-se pe locul 3 din Uniunea Europeană, după Republica Cehă și Grecia și peste media europeană de 23%.

”Impactul muncii în exces asupra sănătății și performanței angajaților este eminamente negativ. 15% din angajații românii au afirmat că munca le afectează negativ starea de sănătate, procentul ridicându-se la 20% în cazul angajaților sub 35 de ani și la 22% în cazul celor de peste 50 de ani. 21% declară că în ultimele 12 luni s-au simțit în mod constant prea obosiți pentru a putea face față sarcinilor domestice de după programul de lucru, iar 11% consideră că locul de muncă i-a împiedicat în mod repetat și regulat să acorde suficientă atenție familiei, cifre care ne situează la același nivel cu media europeană”, arată inițiatorii. Alte cercetări, precum „Orele suplimentare sau drumul către burnout”, efectuată de Friedrich Ebert România și Blocul Național Sindical, arată că efectele expunerii angajaților la activitatea de muncă suplimentară activează un lanț întreg de efecte adverse în urma insatisfacției cu munca și familia, epuizării profesionale, adicției față de muncă și stării de bine: abandon, absenteism, depresie, accidente la locul de muncă și suicid. Totodată, studiul arată că orele prelungite la locul de muncă influențează numărul de concedii medicale, fapt ce conduce la reducerea productivității cu 2% în sectoarele industriale.

Majoritatea PSD din comisia de muncă din Camera Deputaților a considerat că textul este ”acoperitor, este clar şi predictibil”, întrucât angajatorul are la dispoziţie instrumente privind compensarea orelor suplimentare, prin acordarea de timp liber corespunzător sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin plata orelor suplimentare. ”Angajatorul este sancţionat abia după ce se constată că nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege şi este justificată sancţionarea pentru fiecare angajat faţă de care nu şi-a îndeplinit aceste obligaţii. De asemenea, membrii comisiei au considerat că nu se impune stabilirea unei limite maximale cumulate a amenzii”, susține comisia de specialitate.

Sursa: www.profit.ro

Comments

comments

You are not authorized to see this part
Please, insert a valid App IDotherwise your plugin won't work.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *