Potrivit Deciziei nr. 6/2011 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, angajatorul nu are obligatia de a oferi salariatului concediat ca urmare a desfiintarii locului de munca, lista locurilor de munca vacante din unitate, pentru ca salariatul vizat de concediere sa poata opta pentru ocuparea unui astfel de post.

Av. Razvan Vasiliu

ROMANIA

TRIBUNALUL BUCURESTI

SECTIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

Dosar nr.         /3/2011

Sentinta civila nr.

Sedinta publica de la 2.02.2012

Completul compus din:

PRESEDINTE

Asistent

Asistent

Grefier

Pe rol judecarea cauzei Asigurari sociale privind pe contestatorul S F D, in contradictoriu cu intimata SC B  R SA, avand ca obiect contestatie decizie de concediere.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc in sedinta publica din 26.01.2012 fiind

consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 2.02.2012 si 9.02.2012, cand

TRIBUNALUL

prin cererea inregistrata pe rolul TRIBUNALULUI BUCURESTI SECTIA A VIII CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE sub nr.47927/3/2oil la data de 15.06.2011 reclamantul S F D , a solicitat instantei de judecata anularea deciziei de concediere nr.3273/12.05.2011 emisa de parata SC B   R SA, repunerea in situatia anterioara concedierii, obligarea intimatei la plata unei egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate precum si cu salariile de care ar fi beneficiat.

In motivarea actiunii reclamantul arata urmatoarele

Intre parti s-a incheiat contractul individual de munca nr. 8337 din 12.12.2001, prin care contestatorul a fost angajat in functia de junior manager pentru magazinul B  din jud. Ilfov. In aceasta functie reclamantul indeplinea activitati pentru departamentul de securitate si service post vanzare precum si activitati de mentenanta. La data respectiva Departamentul tehnic nu exista fiind un singur magazin construit in localitatea                         . Odata cu expansiunea numarului de magazine s-a infiintat Departamentul Tehnic pentru a asigura coordonarea activitatilor de construire, receptie, .ntretinere si asigurare mentenanta pentru toate magazinele din tara.

Contractul individual de munca a fost modificat succesiv prin actul aditional nr. 62/04.02.2004 (in ce priveste cuantumul salariului), actul aditional nr. 146/24.01.2005

(majorarea cuantumului salariului), actul aditional nr. 385/24.02.2005 (majorarea salariului), actul aditional nr. 904/01.04.2006 (majorarea salariului).

La data de 20.02.2007 salariatul a fost informat ca va fi promovat pe postul de Inginer

Constructii Civile, Industriale si Agricole incepand cu data de 01.03.2007, activitatea sa urmand sa se desfasoare la B  R Bucuresti la sediul societatii, dar si in afara  acestuia in cadrul Departamentului Tehnic. Prin actul aditional nr. 1048/01.03.2007..s-au operat modificari la contractul individual de munca in privinta postului de inginer constructii civile si in privinta salariului.

Prin actul aditional nr. 91/03.01.2008 dl. S F D  a fost trecut pe functia de sef santier majorandu-i-se si salariul.

Prin actul aditional nr. 44/1,04.2009 contractul individual de munca a fost modificat, ceea ce priveste salariul de baza si alte elemente care compun veniturile salariale, incepand din 19.04.2009 dl. S F  D  a inceput sa exercite atributiile de sef serviciu tehnic prin luarea la cunostinta a noilor atributii precum si prin semnarea fisei postului. Ca urmare, prin actul aditional nr. 99/25.01.2010 s-au produs modificarile corespunzatoare in contractul individual de munca.

Conform fisei postului de sef serviciu tehnic semnata de la data 19.04.2009 (punctul III) responsabilitatile postului constau pe de o parte in activitati de coordonare, control, negociere si administrative in legatura cu constructia de noi magazine si pe de alta parte in activitati de mentenanta a magazinelor existente (actualmente in numar de 1577

In cadrul acestei functii reclaamantul indeplinea activitati extensive in ceea ce privea toate santierele in constructie, receptionarea celor finalizate, verificarea oricaror aspecte tehnice in ceea ce priveste starea magazinelor existente precum si mentenanta (rezolvarea din punct de vedere tehnic a tuturor problemelor aparute).

La data de 15.04.2011, i s-a adus la cunostinta verbal ca urmeaza sa primeasca o notificare de preaviz in vederea concedierii, avand in vedere ca activitatea departamentului tehnic in ceea ce priveste constructiile a fost externalizata catre societatea E ,  Dl. F B, care incepusera ne prezent inca din anul 2010 momentele de receptie a lucrarilor, si pe care domnul S trebuia sa il asiste in calitate de inginer, reprezentantul E  neavand studii de specialitate.

La data de 15.04.2011 contestatorul a primit notificarea nr. 803/13.04.2011 prin care i sa adus la cunostinta ca prin Hotararea Adunarii Generale a Asociatilor din data de 5.04.2011 s-a decis desfiintarea postului de Sef Serviciu din cadrul Departamentului Tehnic din cadrul societatii. Conform notificarii postul pe care il ocupa a fost desfiintat incepand cu data de 6.04.2011, inainte de a primi notificarea privind preavizul.

La data de 16 mai 2011 s-a comunicat decizia de concediere nr. 3273/12.05.2011 intemeiata pe dispozitiile art. 65 din Codul Muncii si motivata de necesitatea imbunatatirii structurii organizatorice a Departamentului Tehnic, de efectele crizei financiare care a sistat deschiderea de noi magazine B  si ca nu se mai justifica mentinerea postului de Sef Serviciu al Departamentului Tehnic intrucat activitatea acestuia este redusa doar la mentenanta care este asigurata de catre Dl. B N(Tehnician Mentenanta).

Decizia de concediere este netemeinica si nelegala pentru urmatoarele aspecte pe care le vom detalia in cele ce urmeaza:

Decizia de concediere este nelegala intrucat postul s-a desfiintat inainte de comunicarea preavizului, moment in care contractul individual de munca isi producea toate efectele.

Astfel cum am aratat in notificarea inmanata la data de 15.04.2011 si trimisa prin executor judecatoresc la data de 18.04.2011 s-a comunicat ca postul a fost desfiintat la data de 6.04.2011 in urma Hotararii Adunarii Generale din data de 5.04.2011. Desfiintarea postului in timpul in care un contract individual de munca isi produce efectele si este in vigoare este nelegala. Ea nu poate avea loc ca masura efectiva decat de la data la care inceteaza contractul individual de munca, respectiv data prevazuta in decizia de concediere ca fiind 17 mai 2011.

Postul nu poate disparea din organigrama societatii decat la moementul la care inceteaza contractul individual de munca intrucat este un element esential si obligatoriu al contractului individual de munca.

Decizia de concediere nu cuprinde lista tuturor posturilor vacante din unitate, desi in perioada respectiva societatea facea angajari, B  lipsindu-1 pe salariat de dreptul de a alege unul dintre aceste locuri de munca.

Potrivit disp. art. 74 alin. 1 lit d) coroborat cu disp. art. 64 alin. 1 din Codul Muncii angajatorul are obligatia de a-i propune salariatului alte locuri de munca vacante in unitate, compatibile cu pregatirea profesionala sau, dupa caz, cu capacitatea de munca stabilita de medicul de medicina a muncii.

Simpla mentiune cu privire la faptul ca in cadrul unitatii nu sunt locuri disponibile nu este suficienta, legea prevazand obligatii concrete pentru angajator sub acest aspect, fata de faptul ca B  a efectuat angajari in perioada in care contestatorul a fost notificat cu privire la desfiintarea postului.

Aceeasi interpretare se impune si prin completarea acestor prevederi cu prevederile art. 80 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2011, in conformitate cu care, in situatia in care disponibilizarea nu poate fi evitata, conducerea unitatii va comunica in scris salariatului al carui post urmeaza a fi desfiintat daca i se ofera sau nu un alt loc de munca ori cuprinderea intr-o forma de recalificare profesionala, in vederea ocuparii unui post in aceeasi unitate, desfacerea contractului individual de munca putand opera numai in cazul in care salariatului nu i se poate oferi un alt loc de munca sau in cazul refuzului locului de munca oferit. Avand in vedere ca mentiunea conform careia nu exista locuri disponibile in unitate nu este reala si prin urmare nu a facut decat sa reia dipozitiile Codului Muncii fara a le respecta insa si pentru a da o aparenta de legalitate deciziei de concediere, rezulta ca angajatorul a emis o decizie nelegala sanctionata cu nulitate absoluta conform disp. art. 74 lit. d coroborat cu disp. art. 76 din Codul Muncii.

In perioada aprilie-mai 2011 B  a facut mai multe angajari pe posturi pentru care ar fi fost nu numai calificat si pregatit profesional sa le ocupe, dar pe care le-a si ocupat in trecut pe parcursul derularii contractului individual de munca. Avand in vedere ca avea pregatirea si experienta in cadrai B  pe posturi similare acelora pe care s-au facut ansajari D L S ar fi acceptat sa lucreze pe oricare dintre aceste posturi, insai s-a negat in mod abuziv acest drept de optiune prevazut de lege.

Decizia de desfiintare a postului nu are la baza cauze reale si soioase, decizia de concediere s-a indicat ca motiv de desfiintare a postului criza financiara, care ar fi avut consecinte majore pentru cifra de afaceri si pentru rezultatele financiare, acest lucru conducand la sistarea expansiunii de deschidere de noi magazine, aspect care este nereal.

Pe de o parte, societatea angajatoare a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri pe anul 2010 fata de anul 2009 precum si a incasarilor, iar conform declaratiilor reprezentantilor societatii aceasta are in plan investitii majore in R in perioada urmatoare. Prin urmare, societatea nu se confrunta cu dificultati financiare care sa duca la o nevoie de reorganizare, decizia de nu mai deschide magazine noi in viitorul apropiat putand fi strict o decizie investitionala.

Mentiunea privitoare la faptul ca B  nu mai are in prezent sau in viitorul apropiat nici un santier deschis este nereala reclamantul s-a ocupat personal de prelungirea unei autorizatii de construire in anul 2010 pentru inca 1 an in vederea construirii unui nou magazin la Buzau. Pe de alta parte, B  se afla in plin proces de modernizare si extindere a magazinului situat in Bucuresti, in zona Pantelimon, prin extinderea magazinului de desfacere si construirea unei hale depozit pentru materiale constructii peste drum de magazin. in acest din urma scop, s-a obtinut autorizatie de demolare a unor cladiri vechi pe locul unde urmeaza sa fie construita noua hala depozit.

In ceea ce priveste magazinul B  de la Drobeta Turnu Severin a carui constructie s-a finalizat recent, acesta presupune participarea la receptia de 1 an dupa expirarea perioadei de garantie, atributii care intrau in sarcina dlui S intrucat era inginer constructor si care nu pot fi indeplinite de Tehnicianul care asigura mentenanta.

In plus, activitatea desfasurata de catre dl. S a presupus si presupune cunostinte tehnice, in calitate de inginer, acesta rezolvand pe parcursul derularii contractului de munca orice aspecte tehnice, defectiuni, fisuri sau alte probleme aparute la constructii, dat si probleme privind modernizarea magazinelor existente.

In fisa postutlui de sef serviciu tehnic sunt incluse atat aspecte de mentenanta, negociere contracte cu furnizori de servicii, receptie lucrari, obtinere orice avize si autorizatii precum si activitati privind constructii noi, multe din responsabilitatile acestuia neputand fi indeplinite doar de tehnicianul de mentenanta.

Mai mult, desi desfiinteaza postul domnului S dinainte de notificarea preavizului, sustinandu-se ca nu mai este nevoie de el si societatea nu mai are asfel de activitati, este numit Presedinte al Comisiei de receptie la terminarea lucrarilor pentru o lucrare efectuata la Complexul Comercial B  Calarasi la data de 02.05.2011.

Procedand la analizarea legalitatii si temeiniciei masurii concedierii, din prisma conditiilor prevazute de art. 65 alin. (1) si (2) din Legea nr. 53/2003, respectiv cauza concedierii salariatului trebuie sa o constituie desfiintarea locului de munca al salariatului, care trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa, se desprinde cu evidenta ca motivele care au stat la baza desfiintarii postului nu sunt nici reale nici serioase.

Desfiintarea locului de munca este efectiva, atunci cand acesta este suprimat din structura functional-organizatorica a angajatorului, evidentiata in statutul de functii si organigrama si implica cu necesitate caracterul definitiv al suprimarii. Or acest post a fost suprimat intrucat activitatea principala a d-lui.. S a fost externalizata catre o alta societate, firma E  reprezentata de dl F B, (societate care este platita pentru serviciiile sale de constructii, iar dl. F B este remunerat cu 15 000 euro pe luna) si care in prezent este angajata in modernizarea magazinului B  Pantelimon. in acest caz practic ceea ce s-a produs nu a fost o eliminare a postului din motive financiare sau de reducere a activitatii, ci o inlocuire a domnului S cu serviciile unei societati careia i s-au dat si atributiile din sarcina unui inginer.

Cauza este reala atunci cand prezinta un caracter obiectiv si este serioasa, cand are la baza studii temeinice vizand .mbunatatirea activitatii si nu disimuleaza realitatea. Prin urmare, in conditiile in care societatea nu are dificultati financiare si activitatile din fisa postului dlui. S se dovedesc a fi necesare pentru B  care este beneficiara a unor lucrari de constructii si care are santiere in lucru, rezulta ca motivele desfiintarii postului nu reale si nici serioase.

In sustinerea cererii reclamantul a .nteles sa se foloseasca de proba cu inscrisuri si interogatoriul intimatei.

Prin intampinare parata solicita respingerea contestatiei aratand urmatoarele:

Cu privire la nelegalitatea deciziei intrucat postul s-a desfiintat inainte de comunicarea preavizului, moment in care contractul individual de munca isi producea toate efectele.

Prin cererea de chemare in judecata contestatorul S F  retine in mod eronat faptul ca decizia de concediere nr. 3273/12.05.2011 este nelegala deoarece postul ocupat de contestator s-a desfiintat inainte de comunicarea preavizului, moment in care contractul de munca ar incepe sa isi produca efectele in sensul ca desfiintarea postului in timpul in care un contract individual de munca isi produce efectele si este in vigoare este nelegala, iar desfiintarea postului nu poate fi efectiva decat de la data la care inceteaza contractul individual de munca.

Tot in mod eronat contestatorul arata ca postul nu poate disparea din organigrama societatii decat la momentul la care inceteaza contractul individual de munca intrucat este un element esential si obligatoriu al contractului individual de munca.

Astfel arata ca decizia de concediere contestata a fost emisa in data de 12.05.2011 si nu 17.05.2011 cum retine contestatorul in cererea de chemare in judecata, iar in cuprinsul deciziei se arata ca a fost comunicata acestuia sub semnatura de primire la data de 16.05.2011.

De asemenea aratam ca concedirea din motive care nu tin de salariat a urmat ca urmare a Raportului intocmit in data de 01.04.2011 cu privire la necesitatea reorganizarii Societatii B  in ceea ce priveste departamentul tehnic, iar la data de 05.04.2011 prin Procesul verbal al Adunarii Generale Ordinare s-a decis desfiintarea unui (1) post de Sef de Serviciu a departamentului Tehnic din cadrul Departamentului TehnicDe asemenea din Notificarea nr. 803/13.04.2011 rezulta clar ca Societatea B  si-a respectat obligatia de a acorda termenul de preaviz “in cazul concedierii conform art. 75 din Codul muncii.

Prin Adresa catre Agentia Locala de Ocupare a Fortei de Munca Bucuresti nr. 992/18.04.2011 rezulta ca angajatorul a facut toate demersurile necesare pentru ca contestatorul sa isi poata gasi un al loc de munca, inrucat la nivelul SC B R SA nu existau locuri de munca vacante corespunzatoare pregatirii profesionale si/sau dupa caz capacitatii de munca stabilite de medicul de medicina a muncii a salariatului in cauza.

Avand in vedere succesiunea evenimentelor prezentate, considera ca Societatea parata si-a indeplinit in mod corect toate obligatiile cu privire la concedierea unui salariat pentru motive care nu tin de acesta in sensul desfiintarea postului de lucru trebuie sa fie prealabila concedierii, neexistand nicio prevedere legala prin care angajatorul nu are dreptul de a concedia si de a modifica organigramele inainte de emiterea deciziei de concediere, motiv pentru care solicita respingerea motivelor de nelegalitate formulate de contestator.

Cu privire la lipsa listei tuturor posturilor vacante din decizia de concediere contestata

Prin cererea de chemare in judecata contestatorul arata ca potrivit dispozitiilor art, 74 alin. (1) lit. d) coroborat cu disp. Art. 64 alin. (1) din Codul muncii angajatorul ar avea obligatia de a-i propune salariatului alte locuri de munca vacante in unitate, compatibile cu pregatirea profesionala sau, dupa caz, cu capacitatea de munca stabilita de medicul de medicina al muncii, dar si faptul ca aceasta prevedere trebuie sa fie coroborata cu prevederile art. 80 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007 – 2011 (?), prin care angajatorul ar fi avut de asemenea obligatia de a comunica salariatului in scris daca i se ofera un alt loc de munca ori cuprinderea intr-o forma de recalificare profesionala a acestuia.

Cu privire la lista locurilor de munca arata ca in acest sens a fost dat un Recurs in interesul legii deoarece in practica instantelor judecatoresti nu exista un punct de vedere unitar cu privire la aplicabilitatea dispozitiilor art. 74 alin. (1) lit. d) Codul muncii in cazul concedierilor din motive care nu tin de persoana salariatului, in temeiul dispozitiilor art. 65 Codul muncii.

Astfel, cu privire la raportul asupra recursului in interesul legii s-a retinut ca:

Prin raportul intocmit s-a propus solutionarea recursului in interesul legii in sensul ca dispozitiile art. 74 alin. (1) lit. d) Codul muncii nu pot fi extinse si la situatiile in care concedierea s-a dispus in temeiul art. 65 Codul muncii, pentru motive care nu tin de persoana’ salariatului.(s.n.)

Astfel, in cazul desfiintarii locului de munca, in temeiul art. 65 Codul muncii, angajatorului nu ii revine obligatia de a-i oferi salariatului un alt loc de munca – daca exista – sau sa notifice agentia teritoriala de ocupare a fortei de munca.(s.n.). In final inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut: Din interpretarea acestor texte de lege rezulta ca decizia de concediere trebuie sa contina lista tuturor locurilor de munca disponibile In unitate si termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant numai in situatia in care concedierea se dispune pentru motive care tin de persoana salariatului, pentru inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat, pentru necorespundere profesionala, precum si in cazul incetarii de drept a contractului individual de munca, ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in munca a persoanei care a ocupat anterior acel post.

Art. 64 alin. (1) Codul muncii are caracter de exceptie, de stricta interpretare, astfel ca orice extindere a sferei situatiilor avute in vedere de art. 64 Codul muncii in care dispozitiile art. 74 alin. (1) Ut. d) trebuie aplicate este nelegala.

Ca atare, dispozitiile legale inscrise in art. 74 alin. (1) lit. d) Codul muncii nu pot fi extinse si la situatiile in care concedierea s-a dispus in temeiul art. 65 Codul muncii, pentru motive care nu tin de persoana salariatului.(s.n.). Astfel, avand in vedere ca recursul in interesul legii are caracter obligatoriu, dar si faptul ca prin dispozitiile din respectivul recurs se enumera cazurile de concediere in care angajatorul are obligatia de a arata lista locurilor vacante din unitate si anume: concedierea se dispune pentru motive care tin de persoana salariatului, pentru inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat, pentru necorespundere profesionala, precum si in cazul incetarii de drept a contractului individual de munca, ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in munca a persoanei care a ocupat anterior acel post, aratam ca Societatea B  nu avea aceasta obligatia.

Mai mult, desi Societatea nu avea nicio obligatia de a contacta Agentia Locala de Ocupare a Fortei de Munca Bucuresti, acesta a realizat totusi adresa nr. 992/18.04.2011 catre ANOFM, ideea care evidentiaza clar ca angajatorul a dorit sa ofere tot sprijinul necesar pentru ca salariatul S F  sa isi gaseasca un nou post de lucru.

Cu privire la aplicarea prevederilor art. 80 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007 – 2010 arata ca contestatoral in mod eronat a retinut ca se aplica in speta, deoarece acest contract colectiv de munca a fost valabil doar pentru anii 2007-2010, nu 2007 – 2011 cum in mod gresit a aratat contestatoral, iar in prezent nu mai exista aplicabil la nivelul legislatiei muncii un alt contract colectiv de munca la nivel national.

Pentru motivele mai sus aratate, solicita instantei de judecata respingerea apararii contestatorului prin care retine ca decizia de concediere contestata este lovita de nulitate absoluta.

Cu privire la desfiintarea postului care nu are la baza cauze reale si serioase si nu este efectiva

Tot prin cererea de chemare in judecata formulata de contestator, se arata ca desfiintarea postului salariatului S F  nu a avut la baza criza financiara, care ar fi avut consecinte majore pentru cifra de afaceri si pentru rezultatele finaciare, deoarece in anul 2010 societatea ar fi avut o crestere a cifrei de afaceri, a incasarilor si planuri de investitii pentru anii urmatori, motiv pentru care concedierea nu ar avea o cauza reala si serioasa.

Cu privire la lipsa caracterului efectiv al deciziei de concediere, contestatoral arata ca concedierea pentru desfiintarea postului nu a fost efectiva pentru ca suprimarea postului ar fi trebuit sa fie definitiva, iar prin extemalizarea serviciilor catre o alta societate eliminarea postului din organigrama societatii nu este definitiva, ci doar se realizeaza o inlocuire a serviciilor prestate de contestator cu serviciile unei societati careia i s-au dat si atributii din sarcina unui inginer.

Avand in vedere sustinerile contestatorului bazate doar pe articole din presa fara existenta unor dovezi oficiale cu privire la situatia interna a Societatii parata, arata ca, asa cum rezulta si din Raportul de activitate din 01.04.2011 anexa la prezentul act de procedura societatea se afla si se afla intr-un proces de reorganizare cu privire la modul de desfasurare a investitiilor in derulare, motiv pentru care considera ca doar conducerea societatii este in masura de a decide care sunt angajatii competenti pentru realizarea lucrarilor in desfasurare, noile atributii ale salariatilor si daca se va realiza externalizarea unor activitati din societate catre alte firme, cu preluarea activitatilor din alte departamente cum a fost cazul contestatorului.

Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia.

Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.

Considera ca pentru aplicarea art. 65 din Codul muncii trebuie sa fie indeplinite cele doua conditii si anume ca desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.

Astfel, in doctrina se arata ca pentru indeplinirea cauzei concedierii trebuie sa fie intrunite conditiile:

Sa aiba caracter obiectiv, sa fie impusa de unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana salariatului.

Sa fie precisa (exacta), sa constituie veritabilul motiv al concedierii.

Sa fie serioasa, in sensul ca motivele fara legatura cu persoana salariatului sa aiba o anumita gravitate care sa impuna cu adevarat reducerea unui loc de munca sau a unor locuri de munca.

Mai mult, considera ca se poate vorbi de existenta caracterul efectiv al desfiintarii postului doar in urmatorul caz:

„Desfiintarea este efectiva atunci cand locul de munca este suprimat din structura angajatorului, cand nu se mai regaseste in organigrama acesteia ori in statul de functii. Prin urmare pentru a se constata daca desfiintarea postului a avut loc in mod efectiv trebuie sa fie cercetate statul de functii si/sau organigrama unitatii.

Cu privire la acest aspect al caracterului efectiv al desfiintarii postului instantele de judecata au statuat urmatoarele:

a.in situatia in care reorganizarea unitatii nu este efectiva, desfiintarea locului de natura celui ocupat de contestatoare face ca masura de concediere sa nu fie legala.

b.Desfiintarea locului de munca este efectiva atunci cand postul este suprimat din structura angajatorului, are o cauza reala cand prezinta caracter obiectiv si este derivata cand are la baza studii temeinice vizand .mbunatatirea activitatii si nu disimuleaza realitatea.

c.Desfiintarea locului de munca este efectiva atunci cand el este suprimat din structura angajatorului, cand nu se mai regaseste in organigrama acestuia ori in statul de functii.

d.Disparitia postului de consilier juridic din statutul de functii al societatii parate, urmata de incheierea unui contract de asistenta juridica cu o firma de consultanta, nu reprezinta o desfiintare efectiva a locului de munca, bazata pe o cauza reala si serioasa, in sensul art. 65 alin. (2) C. munciil.

f. Desfiintarea unicului post de natura celui ocupat de salariatul concediat este efectiva, sectorul in care acesta isi avea locul de munca fiind restructurat, iar activitatile aferente au fost externalizare; cauza desfiintarii este reala si serioasa, respectiv rentabilizarea societatii prin reducerea cheltuielilor conform strategiei administrarii speciale, inclusiv a cheltuielilor de personal prin reducerea numarului salariatilor.

g.Simplul fapt ca in cadrul unitatii parate au fost schimbate denumirea departamentului si a posturilor nu echivaleaza cu o reorganizare efectiva, reala si serioasa, nefiind indeplinite conditiile art. 65 C. muncii.

Astfel, asa cum rezulta din prezentul act de procedura, dar cum este mentionat si in decizia de concediere nr. 3273/12.05.2011 si anume din necesitatea imbunatatirii structurii organizatorice ale Departamentului Tehnic, efectele crizei financiare, nedeschiderea de noi magazine, nivelul slab de activitate al departamentului tehnic, Societatea parata a considerat necesar reorganizarea activitatii in ceea ce priveste departamentul tehnic lucru demonstrat si de cele doua organigrame anexe la prezentul act de procedura deoarece comparand organigrama din luna martie cu cea din luna aprilie rezulta in mod concret ca departamentul tehnic condus de contestator a disparut, ramanand doar departamentul Mentenata Tehnic condus de N B.

Asadar, rezulta ca desfiintarea postului a fost efectiva si a avut o cauza reala serioasa, motiv pentru care solicitam, instantei de judecata respingerea apararilor formulate de contestator cu privire la concedierea acestuia fara indeplinirea conditiilor prevazute de art. 65 din Codul muncii.

In sustinerea apararii intimata a inteles sa se folosesca de proba cu inscrisuri

Din administrarea probelor existente in cauza instanta retine urmatoarele .

Reclamantul S  F  D  a fost salariatul paratei SC B R SRL incepand cu 10.12.2011 in baza contractului individual de

munca nr.8337 din 12.12.2001 (fila 53).

Functia initiala detinuta de reclamant in cadrul firmei parate a fost aceea de „junior manager”.

Prin actul aditional nr. 1048/1.08.2007 (fila 43) partile au consemnat modificarea contractului individual de munca sub aspectul felului muncii, in sensul ca incepand cu 1.03,2007 reclamantul a indeplinit functia de inginer constructii civile industriale si agricole si sub aspectul locului muncii, acesta schimbandu-se in cel de la sediul societatii din Bucuresti.

Conform actului aditional nr.91/3.02.2008 (fila 39) reclamantului i s-a modificat functia in sef santier iar conform actului aditional nr.99/25.01.2010 reclamantul a indeplinit incepand cu 25.01.2010 functia de sef serviciu tehnic din cadrul Departamentului Tehnic.

Prin Decizia nr.3273/12.05.2011 (fila 8) intimata a dispus concedierea reclamantului in baza art.65 Codul Muncii.

Reclamantul contesta decizia susmentionata aratand ca aceasta ar fi lovita de nulitate absoluta pentru lipsa indicarii in cuprinsul acestuia a listei locurilor de munca disponibile in unitate si termenul care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant in  conditiile art64.

Instanta va respinge apararile reclamantului privind incalcarea dispozitiilor art,74 lit.d) Codul Muncii, intrucat angajatorului ii revine obligatia oferirii catre salariatul concediat a unui post disponibil in societate doar in situatiile expres si limitativ prevazute de art64 Codul muncii, respectiv atunci cand concedierea intervine pentru motivul necorespunderii profesionale, cand se constata inaptitudinea fizica si psihica a salariatului precum si in cazul in care contractul individual de munca inceteaza de drept in temeiul dispozitiilor art.56 lit. f.

Cum exceptiile sunt de interpretare si aplicare, nu se poate sustine extinderea aplicarii obligatiei angajatorului de a-i propune alte locuri de munca vacante in unitate, prev de art.64 Codul Muncii si in alte ipoteze decat cele reglementate strict de dispozitiile susmentionate.

De altfel, recent, Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat in acest sens prin Decizia nr.6/2011 pronuntata intr-un recurs in interesul legii, stabilind cu dispozitiile art.74, lit.d din Codul Muncii, nu se aplica in situatia in care concedierea s-a dispus pentru motive ce nu tin de persoana salariatului in temeiul art.65 Codul Muncii.

De asemenea, nu pot fi invocate de catre reclamant nici dispozitiile art.80 din CCM la nivel National pe anii 2007-2010, intrucat acest contract mai produce efecte la nivelul anului 2011.

Un alt motiv de nelegalitate invocat de reclamant se refera la faptul ca postul detinut de reclamant ar fi fost desfiintat mai inainte de incetarea efectelor contractului individual de munca.

Dupa cum rezulta din interpretarea dispozitiilor art.65 Codul Muncii, concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezenta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unui sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia.

Asadar cauza incetarii raporturilor de munca in baza art.65 Codul muncii o reprezinta desfiintarea locului de munca ocupat de reclamant intrucat sta la baza incetarii contractului individual de munca, este firesc ca masura desfiintarii locului de munca sa preceada efectului incetarii raporturilor de munca.

Intre momentul in care organele decizionale ale unei societati hotarasc reorganizarea structurii organizatorice a societatii si momentul incetarii efectelor contractului individual de munca, se scurge inevitabil o perioada de timp intrucat Codul Muncii prevede obligarea angajatorului de a-i acorda o perioada de preaviz ce nu poate fi mai mica de 15 zile lucratoare pentru a-i da posibilitatea acestuia sa-si gaseasca un alt loc de munca.

Dupa expirarea preavizului, se emite decizia de concediere care la randul sau ii produce efecte la data comunicarii potrivit dispozitiilor art.75 Codul Muncii.

Instanta apreciaza ca si sub aspectul temeiniciei argumentele invocate de reclamant sunt nejustificate.

Potrivit dispozitiilor art,65 al.2 Codul Muncii, desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.

Are o cauza reala cand prezinta caracter obiectiv, adica este impusa de dificultati economice, transformari tehnologice, etc si este serioasa, cand are la baza studii temeinice vizand imbunatatirea activitatii si nu disimileaza realitatea.

In practica si doctrina judecatoreasca s-a statuat in mod constant ca masura desfacerii contractului individual de munca se justifica daca se face dovada ca efectiv a avut loc o reorganizare si o restrangere de activitate a unitatii, iar acestea corespund unei cerinte reale impusa de nevoile unitatii.

Desfiintarea postului este efectiva, cand acesta a fost suprimat din structura functional organizatorica a angajatorului evidentiata prin inlaturarea din organigrama si statul de functii.

Parata a facut dovada ca postul de sef serviciu tehnic ocupat de reclamant a fost suprimat din schema organizatorica a societatii, depunand la dosar organigrama valabila anterior si ulterior concedierii (fila 89-90).

Cu privire la caracterul real, parata a facut dovada ca postul ocupat de reclamant a fost desfiintat ca urmare a unui amplu proces de reorganizare al societatii cu privire la modul de desfasurare a investitiilor in derulare.

Necesitatea imbunatatirii structurii organizatorice, a structurii Departamentului tehnic a rezultat din nedeschiderea de noi magazine, nivelul slab de activitate al departamentului tehnic, fapt ce rezulta din raportul intocmit in data de 1.04.2011 cu privire la necesitatea reorganizarii societatii B  depus la dosar (fila 88).

Reclamantul sustine ca desfiintarea postului sau, ar fi avut drept cauza externalizarea activitatii departamentului tehnic in ceea ce priveste constructiile catre societatea E .

Reclamantul nu a probat aceste sustineri insa chiar daca ar fi fost adevarate aceste sustineri, instanta retine ca in practica judecatoreasca, instantele au statuat ca este justificata masura concedierii unui salariat, atunci cand sectorul in care acesta isi are locul de munca a fost restructurat, iar activitatile aferente au fost externalizate, cauza desfiintarii fiind reala si serioasa, respectiv rentabilizarea societatii prin reducerea cheltuielilor, inclusiv cu cele legate de personal.

Instanta nu poate sa se pronunte cu privire la aprecierea criteriilor de rentabilitate, avute in vedere de angajator la luarea masurii concedierii si nici cu privire la planul economic al acestuia pentru ca intr-adevar, elaborarea si aplicarea strategiei unitatii apartine angajatorului.

Instanta nu poate aprecia daca masura dispusa este apta sau nu sa duca la eficientizarea activitatii.

Instanta nu poate decat sa cerceteze daca reorganizarea este facuta cu scopul mentionarii competivitatii acesteia, adica sa cerceteze daca aceasta nu are caracter fictiv.

Or , in cauza dedusa judecatii, instanta apreciaza ca desfiintarea locului de munca ocupat de reclamant a avut caracter real serios si obiectiv.

Pentru motivele susmentionate, instanta retinand ca decizia de concediere nr.3273/12.05.2011 este temeinica si legala, va respinge ca neintemeiata contestatia formulata impotriva acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge contestatia formulata de contestatorul S F  – D , cu domiciliul ales la cabinetul avocatului SCA O N V in Bucuresti sector 3, in contradictoriu cu intimata SC B  R SA, cu sediul in Bucuresti, ca neintemeiata.

Cu recurs in 10 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica, azi, 9.02.2012.

Presedinte Asistent Judiciar Asistent Judiciar Grefier

Comments

comments