Oamenii din întreaga lume se luptă cu niveluri crescute de anxietate şi depresie la locul de muncă din cauza COVID-19. Ei consideră că angajatorii ar trebui să facă mai mult pentru a sprijini sănătatea mentală a forţei lor de muncă, arată un studiu realizat de Oracle şi o firmă de cercetare în HR.

2020 a fost cel mai stresant an din istorie pentru forţa de muncă la nivel global, iar oamenii vor ca roboţii să îi ajute, potrivit unui nou studiu realizat de Oracle şi Workplace Intelligence, o firmă de cercetare şi consultanţă în domeniul resurselor umane. Studiul, care a cuprins peste 12.000 de angajaţi, manageri, lideri de resurse umane şi directori de nivel C din 11 ţări, a revelat că pandemia COVID-19 a crescut stresul, anxietatea şi epuizarea la locul de muncă pentru oamenii din întreaga lume, dar şi faptul că aceştia preferă ajutorul roboţilor în detrimentul oamenilor.

„Odată cu noile aşteptări legate de munca de acasă şi delimitările neclare între viaţa personală şi cea profesională, gradul în care COVID-19 ne-a afectat sănătatea mentală este semnificativ pentru angajaţii din toate domeniile şi ţările”, a declarat Dan Schawbel, Managing Partner la Workplace Intelligence. „Pandemia a adus sănătatea mentală în prim plan – este cea mai mare problemă a forţei de muncă din zilele noastre şi va continua să fie pentru următorul deceniu. Rezultatele studiului nostru arată cât de răspândită a devenit această problemă şi de ce este momentul ca organizaţiile să înceapă să vorbească despre aceasta şi să exploreze noi soluţii”.

COVID-19 a avut un impact negativ la nivel global asupra sănătăţii mentale a forţei de muncă

Oamenii din întreaga lume se luptă cu niveluri crescute de anxietate şi depresie la locul de muncă din cauza COVID-19.

70% dintre oameni au fost mai stresaţi şi mai anxioşi la locul de muncă în acest an decât în oricare alt an

Această creştere a nivelului de stres şi anxietate a avut un impact negativ asupra sănătăţii mentale a 78% din angajații la nivel global, provocând mai mult stres (38%), o lipsă de echilibru între muncă şi viaţa privată (35%), epuizare (25%), depresie din lipsa socializării (25%) şi singurătate (14%).

Noile presiuni generate de pandemia globală s-au suprapus peste factorii de stres de zi cu zi de la locul de muncă, inclusiv presiunea de a atinge standardele de performanţă (42%), gestionarea sarcinilor de rutină şi dificile (41%) şi jonglarea cu sarcini de muncă greu de gestionat (41%).

Problemele de sănătate mentală de la locul de muncă afectează negativ vieţile personale ale oamenilor

Pandemia globală a agravat problemele de sănătate mentală cauzate de locul de muncă, însă impactul nu se limitează la viaţa profesională – oamenii simt efectele şi acasă.

85% dintre oameni spun că problemele de sănătate mentală de la locul de muncă (de exemplu, stresul, anxietatea şi depresia) le afectează viaţa personală

Cele mai frecvente repercusiuni au fost privarea de somn (40%), sănătatea fizică deficientă (35%), lipsă de implicare și bucurie acasă (33%), relaţiile disfuncționale de familie (30%) şi izolarea de prieteni (28%).

Întrucât graniţele dintre viața personală și cea profesională s-au estompat din ce în ce mai mult din cauza faptului că oamenii lucrează de acasă, 35% dintre angajații la nivel global muncesc cu peste 40 de ore mai mult în fiecare lună, iar 25% dintre ei au fost extenuaţi din cauza excesului de muncă.

În ciuda dezavantajelor percepute ale muncii de acasă, 62% dintre oameni consideră că munca de acasă este o alegere potrivită, spunând că acum au mai mult timp de petrecut alături de familie (51%), că pot respecta o rutină de somn (31%) şi își respectă deadline-urile (30%).

Angajaţii doresc ajutor şi apelează la tehnologie în defavoarea oamenilor

Oamenii își doresc de la tehnologie mai mult decât îndeplinirea rolului de instrumente de colaborare. Aceștia vor ca tehnologia să-i ajute în menţinerea sănătăţii mentale.

Doar 18% dintre angajați ar prefera oamenii în defavoarea roboţilor pentru a-i ajuta în menţinerea sănătăţii lor mentale. Respondenții studiului consideră că roboţii oferă un ajutor lipsit de prejudecăţi (34%), un ambient imparţial în care să-şi împărtăşească problemele (30%) şi răspunsuri rapide la întrebări legate de sănătate (29%).

68% dintre oameni ar prefera să discute cu un robot în locul managerului lor despre stresul şi anxietatea de la locul de muncă, iar 80% dintre oameni sunt dispuşi să aibă un robot ca terapeut sau consilier.

75% spun că AI i-a ajutat în ceea ce privește sănătatea mentală la locul de muncă. Principalele beneficii menţionate au fost furnizarea informaţiilor necesare pentru a-şi face treaba mai eficient (31%), automatizarea sarcinilor şi scăderea volumului de muncă pentru a preveni epuizarea (27%) şi reducerea stresului, ajutând la prioritizarea sarcinilor (27%).

AI a ajutat, de asemenea, pe majoritatea (51%) dintre angajaţi să-şi scurteze săptămâna de lucru şi le-a permis să-şi ia concedii mai lungi (51%). Peste jumătate dintre respondenţi spun că tehnologia AI creşte productivitatea angajaţilor (63%), îmbunătăţeşte satisfacţia la locul de muncă (54%) şi îmbunătăţeşte bunăstarea generală (52%).

Problemele de sănătate mentală de la locul de muncă nu dispar şi nu pot fi ignorate

Angajaţii din întreaga lume se aşteaptă ca organizaţiile lor să le ofere mai mult sprijin în ceea ce priveşte sănătatea mentală. Mai mult, aceștia consideră că dacă acest ajutor nu este furnizat, va avea un impact profund asupra productivităţii globale, precum şi asupra vieţii personale şi profesionale a forţei de muncă de la nivel global.

76% dintre oameni consideră că organizația lor ar trebui să facă mai mult pentru a proteja sănătatea mentală a angajaților. 51% au menţionat că organizațiile le-au facilitat servicii sau asistenţă de sănătate mentală ca rezultat al COVID-19.

83% din forţa de muncă de la nivel global ar dori ca angajatorul lor să ofere tehnologia necesară pentru a-i ajuta să-şi menţină sănătatea mentală, inclusiv accesul de tip abonament la resurse de sănătate (36%), servicii de consiliere la cerere (35%), instrumente proactive de monitorizare a sănătăţii (35%), acces la aplicaţii de wellness sau meditaţie (35%) şi programe de calculator proiectate pentru a simula conversaţii cu utilizatorii umani care să răspundă la întrebări legate de sănătate (28%).

84% dintre angajaţi s-au confruntat cu diverse provocări în perioada în care lucrau de acasă, cei mai mari factori fiind imposibilitatea de a face distincţie între viaţa personală şi profesională (41%) şi confruntarea cu provocări sporite legate de sănătate mentală, cum ar fi stresul şi anxietatea (33%).

42% dintre oameni au spus că stresul, anxietatea sau depresia de la locul de muncă determină scăderea productivităţii lor, iar 40% au spus că acești factori negativi conduc la o creştere a probabilităţii de luare a unor decizii neadecvate. 85% au declarat că stresul, anxietatea şi depresia legate de muncă le afectează viaţa personală.

Sursa: https://www.startupcafe.ro/

Comments

comments