Dintr-o cohortă de 200.000 de copii care aveau 15 ani în 2013 şi care, teoretic, ar fi trebuit să dea examenul de bacalaureat anul acesta, jumătate s-au pierdut pe drum, fie la evaluarea naţională, fie la bacalaureat, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la INS şi de la Ministerul Educaţiei.

În 2013, dintr-o populaţie de circa 200.000 de copii care ar fi trebuit să fie în clasa a VIII-a, numai 123.000 au promovat examenul de evaluare naţională în prima fază, iar restul nu au trecut acest prag din diverse motive (fie nu erau înscrişi la şcoală, fie nu s-au prezentat la examen, fie nu l-au promovat).

Patru ani mai târziu, adică anul acesta, ei sunt absolvenţi ai ciclului liceal, iar dacă se păstrează aceeaşi rată de promovare a examenului de baca­laureat de anul trecut (de 66%), rezultă că numai 84.000 vor fi absolvenţi de bacalaureat.

Prin urmare, peste 100.000 de copii dintr-o generaţie de 200.000 nu reuşesc să treacă fie de examenul de la finalul clasei a VIII-a, fie de bacalaureatul din clasa a XII-a, potrivit calculelor ZF.

„Ne-am uitat şi noi pe cifre, inclusiv pe cele de la evaluarea naţională din acest an. Am observat că, în ciuda unui procent care indică o rată de promovare mare (de 76,9% anul acesta, adică 108.000 de copii – n.red.), dacă ne uităm la cohorta copiilor de clasa a VIII-a care ar trebui să dea examenul de evaluare naţională, ne dăm seama că avem mulţi copii care nu se înscriu la evaluare şi nu apar în statistici“, a spus Ligia Deca, consilier de stat în Departamentul Edu­caţie şi Cercetare din cadrul Admi­nistraţiei Prezidenţiale.

Ea a mai spus că în cadrul proiectului naţional „Ro­mânia educată” (iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis) există şapte grupuri de lucru, iar unul dintre acestea se referă la partea de echitate în rândul copiilor, atât în ceea ce priveşte acce­sibilitatea la educaţie, cât şi în ceea ce priveşte redu­cerea fenomenului de analfabetism func­ţional.

„Trebuie verificat ce se în­tâmplă cu copiii care nu se înscriu sau nu promovează evaluarea naţio­nală, dacă rămân corigenţi/repetenţi, dacă se reînscriu în anii următori etc. Se ajunge în această situaţie pentru că nu se in­tervine mai devreme. Este o problemă de sistem, pentru că sunt copii care nu performanează şi care trec prin ciclurile primar şi gimnazial fără să existe vreo formă de învăţământ remedial. De aceea avem aceste pierderi exact în punc­tele de verificare, la evaluarea naţională şi la ba­calaureat“, a mai spus Ligia Deca.

Anul acesta, numai 108.000 de absolvenţi de clasa a VIII-a au reuşit să ia o notă de peste 5 la evaluarea na­ţională, dintr-un total de aproape 150.000 de copii înscrişi la acest examen (deşi populaţia în vârstă de 15 ani din Ro­mânia e mai mare).

Rata de promovare – care se calculează în funcţie de numărul copiilor prezenţi la examen (de 140.700) – a fost astfel de 76,9%. Statistica pe judeţe arată că în Brăila a fost cea mai mare promo­vabilitate (de 92,4%), în timp ce în Giurgiu a fost cea mai scăzută (61,2%). Cum a ajuns Giurgiu la coada clasa­mentului şi care au fost motivele performanţei scăzute a elevilor din acest judeţ? „Printre factorii care au condus la această situaţie se află si­tua­ţia socio-economică precară a judeţului Giurgiu, cadrele didactice suplinitoare (vecină­tatea capitalei ţării constituie un dezavantaj, pentru că resursa umană bine pre-gătită migrează către ora­şele mari), dezinteresul pentru participarea la pro­gramul de pregătire supli­mentară a elevilor pentru examenele naţionale, faptul că 75% din populaţia şcolară provine din mediul rural şi numărul extrem de mic de ca­binete de consilere psihopeda­gogică raportat la numărul elevilor din judeţ“, a explicat Georgeta Stănescu, inspector şcolar şi purtător de cuvânt al Inspecto­ratului Şcolar Judeţean Giurgiu.

În opinia ei, pentru remedierea acestei situaţii în viitor, Ministerul Educaţiei ar trebui să revizuiască programele şcolare astfel încât să existe mai multe activităţi practice prin comparaţie cu cele teoretice şi să cuprindă un număr cât mai mare de elevi în programe de sprijin de tip „şcoală după şcoală“.

„De asemenea, o altă soluţie ar fi consilierea părinţilor şi elevilor în alegerea şcolii profesionale ca opţiune pentru traseul educational de după clasa a VIII-a, care duce la calificarea într-una din meseriile cerute pe piaţa muncii“, a mai spus Georgeta Stă­nescu.

Primele rezultate ale grupului de lucru din proiectul naţional „România educată” vor apărea la finalul anului sau la începutul anului viitor, spun oficialii Administraţiei Prezidenţiale, când se va contura o strategie pe toată zona de echitate în sistemul de învăţământ.

„Aşteptăm nişte analize mai detaliate din partea celor care au acces la bazele de date primare, care să stea la baza strategiei. Învăţământul de tip «A doua şansă» intervine foarte târziu‚ nu e normal să lăsăm să treacă patru ani după ce se depăşeşte vârsta specifică a unei clase pentru a îi putea înscrie pe cei care au nevoie într-o astfel de formă de învăţă­mânt“, a mai spus Ligia Deca.

Cu cât nivelul de şcolarizare este mai scăzut, cu atât nivelul de salarizare al viitorilor angajaţi va fi mai redus, iar găsirea unui loc de muncă va fi mai dificilă. De altfel, statisticile arată că peste 82% dintre cei 380.000 de şomeri înregistraţi în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă din România sunt fără studii sau cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profe­sional.

Sursa: ZF

Comments

comments