Protecția maternității la locurile de muncă
Femeile însărcinate, precum și cele care au născut și s-au întors la serviciu beneficiază de protecție și de unele privilegii la locul de muncă, conform legislației autohtone.
Actul normativ care reglementează drepturile femeilor însărcinate, precum și cele care au născut este O.U.G nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă.
Astfel, potrivit prevederilor O.U.G nr. 96/2003 protecția maternității este protecția sănătății și securității salariatelor gravide și/sau mame la locurile lor de muncă.
Conform acestui act normativ, salariatele gravide, salariatele care au născut recent și salariatele care alăptează, au dreptul la protecție la locul de muncă dacă anunță angajatorul în scris, printr-o declarație, cu privire la starea acestora. În plus față de această declarație, salariatele trebuie să își dovedească starea de graviditate/lăuzie/alăptare cu o adeverință eliberată de medicul de familie.
Angajatorul are obligația să păstreze confidențialitatea asupra stării de graviditate a salariatei și nu va anunța alți angajați decât cu acordul scris al acesteia și doar în interesul bunei desfășurări a procesului de muncă, când starea de graviditate nu este vizibilă.
Angajatorii au obligația să adopte măsurile necesare, astfel încât să prevină expunerea salariatelor la riscuri ce le pot afecta sănătatea și securitatea. Astfel, salariatele gravide, salariatele care au născut recent și salariatele care alăptează, nu pot fi constrânse să efectueze o muncă dăunătoare sănătății sau stării lor de graviditate ori copilului nou-născut, după caz.Pentru toate activitățile care pot prezenta un risc specific de expunere la agenți, procese sau condiții de muncă, angajatorul trebuie să evalueze natura, gradul și durata expunerii salariatelor în întreprinderea și/sau unitatea respectivă și, ulterior, la orice modificare a condițiilor de muncă, fie direct, fie prin intermediul serviciilor de protecție și prevenire prevăzute de Legea nr. 319/2006, cu scopul de a evalua orice risc pentru securitatea sau sănătatea salariatelor și orice efect posibil asupra sarcinii sau alăptării și de a decide ce măsuri trebuie luate.
În cazul în care rezultatele evaluării evidențiază un risc pentru securitatea sau sănătatea salariatelor sau o repercusiune asupra sarcinii sau alăptării, angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporară a condițiilor de muncă și/sau a programului de lucru al salariatei în cauză, să fie evitată expunerea acesteia la riscurile evidențiate, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale. Dacă modificarea condițiilor de muncă și/sau a programului de lucru nu este posibilă ori nu poate fi realizată din motive bine întemeiate, angajatorul va lua măsuri pentru a o repartiza la alt post de lucru fără riscuri pentru sănătatea ori securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii ori a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale.
În cazul în care angajatorul, din motive justificate, nu își poate îndeplini obligațiile de a oferi un loc de muncă sigur și sănătos pentru salariata gravidă sau care a născut recent, aceasta are dreptul la concediul de risc maternal după cum urmează:
- înainte de dată solicitării concediului de maternitate;
- după dată revenirii din concediul postnatal obligatoriu, în cazul în care nu solicită concediul și indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copilului.
Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracționat, pe o perioadă ce nu poate depăși 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de legislația privind sistemul public de asigurări sociale. Pe durata concediului de risc maternal se acordă o indemnizație de risc maternal de 75% din media veniturilor aferente ultimelor 6 luni, care se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
În plus, salariatele gravide, salariatele care au născut recent și salariatele care alăptează nu pot fi obligate să desfășoare muncă de noapte. În cazul în care sănătatea lor este afectată de muncă de noapte, atunci ele pot cere transferul la un loc de muncă de zi. Solicitarea salariatei se însoțește de un document medical care menționează perioada în care sănătatea acesteia este afectată de muncă de noapte. Pe baza acestei solicitări, angajatorul este obligat să realizeze transferul, cu menținerea salariului de bază brut lunar. Totuși, dacă, din motive justificate în mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul și indemnizația de risc maternal.
De asemenea, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 96/2003, salariatele gravide, salariatele care au născut recent și salariatele care alăptează, nu pot desfășura muncă în condiții cu caracter insalubru sau greu de suportat. În cazul în care o salariată care desfășoară în mod curent muncă cu caracter insalubru sau greu de suportat, angajatorul are obligația ca, pe baza solicitării scrise a salariatei, să o transfere la un alt loc de muncă, cu menținerea salariului de bază brut lunar.
Conform reglementărilor legislative, muncile în condiții cu caracter insalubru sau greu de suportat sunt următoarele:
- colectarea, transportul și depozitarea dejecțiilor menajere, umane, animaliere;
- igienizarea grupurilor sanitare;
- săpatul șanțurilor;
- încărcatul sau descărcatul cu lopata al diverselor produse;
- ridicarea unor greutăți mai mari de 10 kg;
- muncă în condiții de expunere la temperaturi extreme.
Potrivit legislației autohtone, dacă salariata gravidă nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, stare atestată și de medicul de familie, ea va avea dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menținerea veniturilor salariale. De asemenea, salariata gravidă are dreptul la o dispensa lunară de maximum 16 ore libere plătite pentru a efectua controale medicale de rutină. Pentru a dovedi efectuarea controlului, angajata trebuie să prezinte o adeverință de la medicul specialist.
Angajatorii sunt obligați să acorde salariatelor care alăptează, în cursul programului de lucru, două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare, până la împlinirea vârstei de un an a copilului. În aceste pauze se include și timpul necesar deplasării dus-întors de la locul în care se găsește copilul. La cererea mamei, pauzele pentru alăptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului său de muncă cu două ore zilnic. Pauzele și reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se includ în timpul de muncă și nu diminuează veniturile salariale, fiind suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.
Totodată, potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 96/2003, este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul:
a) salariatei gravide, celei care a născut recent, sau salariatei care alăptează, din motive care au legătură directă cu starea sa;
b) salariatei care se află în concediu de risc maternal;
c) salariatei care se află în concediu de maternitate;
d) salariatei care se află în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu dizabilități, în vârstă de până la 3 ani;
e) salariatei care se află în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu dizabilități cu afecțiuni intercurente, pană la împlinirea vârstei de 18 ani.
