Rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut în 2016, dar este peste media UE
Angajarea tinerilor se desfășoară greoi. Rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut la 20,4% în 2016 dar ea se situează peste media UE – 17,4%. Era o vreme când angajatorii se plângeau că tinerii nu sunt pregătiți și trebuie să investească în pregătirea lor. Acum au ajuns la concluzia că e mai bine să îi instruiască dar nu prea mai au pe cine. Cea mai recentă dezbatere publică pe tema educației, organizată de către Universitatea Româno-Americană- “Educația universitară și piața muncii: Obiective și așteptări” atrage atenția asupra necesității unei consilieri a tinerilor în ceea ce priveste alegerea carierei încă de pe băncile școlii astfel încât candidații care vor să treacă la învățământul superior să aleagă o carieră în cunoștință de cauză.
Pe de altă parte dinamica pe piața muncii este una foarte mare. Se adâncește decalajul între cererea și oferta de specialiști, în sensul că, dacă în prezent este la mare căutare o anumită specializare, mediul academic va putea satisface această nevoie în minimum 3-5 ani (durata studiilor). Provocarea fundamentală este ca mediul educațional să descopere la timp care sunt joburile viitorului, cele care se vor căuta cu precădere în următorii 5-6 ani, astfel încât să poată oferi cursurile necesare și să pregătească specialiștii.
Obiectivele Strategiei Europa 2020, așa după cum sunt prezentate în cele mai recente rapoarte emise de Comisia Europeană, vizează, printre altele, ca rata de angajabilitate a populației cu vârsta între 20-64 de ani, în România, să ajungă la 70%. Cu o rată actuală de 67,7% de angajați, România nu pare să fie prea departe de obiectivul asumat, doar că premisele de viitor nu sunt foarte încurajatoare. Aceleași documente arată că rata șomajului, în rândul tinerilor, în România, este peste media UE și rata de părăsire timpurie a școlii a crescut, a ajuns la 19,1% în 2016, în timp ce media europeană era de 10,7%. În acest context, rata de înscriere la studii terțiare a scăzut drastic, fiind de 25,6% și se află foarte departe de actuala medie europeană-38,7%.
Mai mult, proporția celor care nu sunt nici încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, este de 17% în comparație cu 12% cât este la nivel european.
Măsurile-cheie, cum ar fi sprijinul pentru stagii și ucenicii, certificarea competențelor și pachetele pentru mobilitate, au fost utilizate mai puțin decât se prevăzuse inițial, relevă studiul. Cooperarea între serviciile publice de ocupare a forței de muncă, serviciile sociale și de sănătate, școli, universități, parteneri sociali și părțile interesate din sectorul privat nu este încă suficient de dezvoltată.
Pentru că cerințele în materie de abilități ale angajaților se schimbă rapid, ceea ce poate face tot mai greoi procesul de recrutare, angajatorii caută soluții în propriile companii și mai mult de jumătate aleg să își instruiască personalul. Este o creștere considerabilă, în comparație cu rezultatele studiului din 2015, când doar 20% prioritizau trainingul și dezvoltarea personală pentru ocuparea posturilor.
Raportul emis de Comisia Europeană, arată că lipsa de personal calificat este extrem de acută în sectorul medical, al construcțiilor, al serviciilor hoteliere și al TIC. Există neconcordanțe între tipurile de studii oferite. În plus, mobilitatea în scop educațional și măsurile de orientare profesională, precum și competențele non-tehnice necesare pentru piața forței de muncă, cum ar fi spiritul antreprenorial și abilitățile digitale, nu sunt suficient de dezvoltate.
Sursa: cariereonline.ro
