Alina Matei: Mulţumesc, stimate domnule avocat Răzvan Vasiliu, pentru că aţi acceptat să acordaţi un interviu cititorilor JURIDICE.ro. A fost simplă alegerea Facultăţii de Drept?

Răzvan Vasiliu: Mulțumesc și eu pentru oportunitatea acestui dialog. Am ales Facultatea de Drept deoarece mereu m-a fascinat modul în care limitele legii pot deopotrivă să aducă ordine și să protejeze viețile oamenilor. Dacă ne referim la dreptul muncii, legea bine aplicată și respectată protejează deopotrivă angajatul și angajatorul.

Alina Matei: Alegerea specializării în dreptul muncii face viaţa de avocat frumoasă?

Răzvan Vasiliu: Mi-a plăcut dreptul muncii deoarece am simțit că este o zonă în care dacă legea este înțeleasă, realmente toată lumea câștigă și se poate ajunge la un bun compromis. Specializarea în dreptul muncii mi-a oferit oportunitatea de a interacționa cu foarte multe persoane (fie că vorbim de salariați, fie că vorbim de reprezentanți ai angajatorului) și de a fi pus, foarte des, în ipostaze inedite. Pot spune că, prin intermediul dreptului muncii, trăiesc viața profesională din plin, și aproape zilnic mă confrunt cu situații noi.

Alina Matei: A profesa în litigiile de muncă, în ce mod implică și utilizarea unor cunoștințe de drept civil?

Răzvan Vasiliu: A profesa în litigiile de muncă implică, pe lângă o excelentă cunoaștere a legislației muncii, și solide cunoștințe de drept civil, drept fiscal și insolvență. Materia dreptului muncii nu poate fi privită ca o materie de sine stătătoare, ea aflându-se într-o strânsă legătură și cu alte discipline de drept.

Alina Matei: Ca avocat lucrând atât pentru angajatori, salariaţi, dar şi pentru sindicate, aveţi o practică bogată. Ale cui interese vă place cel mai mult să le apăraţi?

Răzvan Vasiliu: Ca avocat, aperi interesele clientului. Faptul că m-am specializat exclusiv în dreptul muncii și faptul că avem în portofoliu atât angajatori cât și sindicate, respectiv salariați, acest lucru ne poate oferi o imagine de ansamblu a complexității pieței muncii. Întotdeauna am considerat că, pentru a putea oferi servicii de calitate, dar și pentru a înțelege situațiile cu care ne confruntăm în activitatea noastră, trebuie să mă pot transpune și în situația adversarului pentru a-i înțelege poziția și astfel să pot oferi cele mai bune sfaturi clienților pe care-i reprezint.

Alina Matei: Dar din punct de vedere al reglementărilor dreptului muncii, care este cel mai avantajat?

Răzvan Vasiliu: Această întrebare îmi este foarte des adresată. Și eu adresez această întrebare cu diferite ocazii pentru a vedea care este punctul de vedere al celor care activează în domeniul relațiilor de muncă. Iar răspunsul la această întrebare diferă în funcție de categoria căreia te adresezi. Astfel, reprezentanții angajatorului vor răspunde că legislația muncii este una favorabilă salariaților, iar dacă întrebi salariații, ți se va răspunde că este favorabilă angajatorului. Paradoxal, aceiași reprezentanți ai angajatorului care mi-au spus că legislația muncii este favorabilă salariaților, când mi s-au adresat în calitate de salariați care doreau să-și protejeze interesele, îmi spuneau că, în fapt, legislația nu îi protejează suficient.

Din punctul meu de vedere, legislația muncii trebuie să fie una echidistantă și să confere un echilibru în piața muncii. În prezent, Codul muncii oferă un astfel de echilibru. Trebuie însă avut în vedere faptul că legislația muncii este una destul de formalistă, iar nerespectarea acestui formalism de către angajator (mai ales atunci când este vorba despre aplicarea sancțiunilor disciplinare, reorganizarea companiilor sau în cazul litigiilor de muncă) poate lăsa impresia că salariații sunt avantajați. Pe de altă parte, trebuie remarcat și faptul că legislația muncii nu oferă salariaţilor niște pârghii eficiente, cu efect imediat în vederea protejării drepturilor lor și care să nu presupună un interval lung de timp în vederea protejării intereselor acestora.

Totuși, În ciuda carențelor și imperfecțiunilor, consider ca legislația muncii reușește să ofere un echilibru între angajatori și salariați.

Alina Matei: Aţi sesizat cumva la angajatori o preocupare sporită pentru evitarea conflictelor cu salariaţii?

Răzvan Vasiliu: Pentru orice companie, o astfel de preocupare trebuie sa fie firească. Este normal ca orice angajator responsabil să depună toate eforturile pentru a preveni eventuale posibile situații litigioase. Nimeni nu-și dorește să fie parte a unui proces, indiferent de ipostaza în care ar apărea în instanță – ca pârât sau ca reclamant.

Alina Matei: Există la companiile multinaţionale mai puţine procese decât la cele româneşti?

Răzvan Vasiliu: Fiecare doarme așa cum își așterne. Nu trebuie însă să ignorăm faptul că, pentru a exista un proces, este nevoie de cel puțin două părți (evident, cu excepția procedurii necontencioase). Dar pot spune că societățile multinaționale acordă o atenție sporită litigiilor și, mai important, prevenirii acestora. Această atenție vine și din faptul că, în alte țări, sancțiunile pentru nerespectarea legislației muncii de către angajator sunt mult mai aspre, iar consecințele pecuniare sunt mult mai oneroase pentru companii, iar prejudiciul de imagine este, de cele mai multe ori, foarte greu de acoperit. Inclusiv în România, pe rolul instanțelor de dreptul muncii, au existat destule procese „răsunătoare” în care au fost implicate companii multinaționale și despre care încă se vorbește, iar soluțiile folosite în respectivele procese sunt utilizate ca practică în litigii inițiate în prezent.

Alina Matei: Care instituţie a dreptului muncii are în ea scânteia care deschide un întreg univers?

Răzvan Vasiliu: Din punctul meu de vedere, negocierile colective reprezintă acea parte a dreptului muncii care îți oferă cele mai mari provocări. Desigur, nu vreau să minimizez plăcerea pe care ți-o oferă reprezentarea clientului în instanță, dar nimic nu se compară cu complexitatea pe care o presupune o negociere colectivă. Pe lângă cunoștințele de drept solide care sunt absolut necesare în procesul negocierii, mai sunt antrenate și alte abilități. Un bun negociator este un fin psiholog, un excelent observator care întotdeauna trebuie să măsoare pulsul și reacțiile adversarului, pentru a cântări în permanență poziționarea în cadrul negocierii. Nu în ultimul rând, trebuie avută în vedere presiunea pe care o resimți în cadrul negocierii colective, responsabilitatea de a respecta mandatul primit, dar, în același timp, de a găsi soluțiile pentru a redimensiona solicitările celeilalte părți.

Alina Matei: Aţi avut procese în care soluţia nu a fost cea pe care aţi preconizat-o? Adică instanţa să nu fi văzut evidentul…

Răzvan Vasiliu: Cei peste 16 ani de avocatură, practicată în mare măsură în domeniul dreptului muncii, m-au învățat că cel mai bine pentru interesele clientului este să eviți, pe cât posibil, ca un litigiu să ajungă în instanță. Sunt adeptul rezolvării pe cale amiabilă a litigiilor dintr-un simplu motiv – în momentul în care un caz ajunge în instanță pierzi controlul în ceea ce privește rezultatul. Soluția aparține unui terț, respectiv judecătorului care, chiar dacă soluționează în mod favorabil sau nu speța clientului pe care-l reprezint, hotărârea pronunțată este cea corectă.

În orice caz, în materia litigiilor de muncă, soluțiile pot fi uneori imprevizibile din cauza subiectivismului excesiv care este întâlnit în această ramură de drept. Atunci când vorbim despre concedierea ca urmare a desființării unui post, judecătorul analizează cauza reală și serioasă care a stat la baza desființării postului, însă analiza implică o serie de elemente subiective. De asemenea, sancțiunea disciplinară aplicată salariatului este supusă cenzurii judecătorului, printre altele și sub aspectul proporționalității acesteia cu abaterea disciplinară săvârșită.

Alina Matei: Cine contribuie mai mult la modificarea practicii în dreptul muncii: profesorii prin cărțile lor, avocaţii, cu argumentele lor, sau judecătorii, cu ingeniozitatea motivării hotărârilor?

Răzvan Vasiliu: Nu am cum să ignor faptul că eu sunt, ca și formare profesională, un practician al dreptului muncii și cred cu tărie în soluțiile practice și care rezolvă problemele clienților.

Clienții așteaptă rezultate care să aducă o rezolvare problemelor cu care se confruntă și astăzi au nevoie de soluții punctuale, care să rezolve cât mai repede și cu riscuri cât mai mici problemele de care se lovesc. Iar pentru că în orice strategie pe care o pregătești împreună cu clientul trebuie să ai în vedere și faptul că poți ajunge în fața unui judecător care va trebui să decidă cu privire la speța pe care o analizează, soluțiile pronunțate reprezintă un bun punct de plecare în opiniile pe care le oferi clienților.

Alina Matei: Dacă ați fi în situația să luați parte la modificarea Codului muncii, care ar fi prima modificare pe care ați face-o, considerând-o esențială pentru practică?

Răzvan Vasiliu: Sunt foarte multe modificări ale legislației muncii care s-ar impune. Actualul Cod al muncii datează din 2003 și a cunoscut foarte puține modificări majore. Or, piața muncii este extrem de dinamică, în continuă schimbare și modelare, iar legislația muncii ar trebui să fie actualizată în permanență pentru a ține pasul cu noile realități social – economice.

Totuși, dacă vrei un răspuns concret, îți spun că aș avea o modificare principială mai mult, a Codului Muncii, în sensul înlocuirii sintagmei „timp de odihnă” cu „timp liber”. Din punctul meu de vedere, timpul din afara programului de lucru (indiferent că avem în vedere repausul între două zile de muncă, repausul săptămânal sau concediul de odihnă, ar trebui privit ca timp liber, timp de socializare timp în care angajatul să se ocupe de nevoile personale. Or, sintagma „timp de odihnă” nu face altceva decât să sugereze ideea că, timpul în care angajatul nu este la serviciu și nu prestează activitate pentru angajatorul său ar trebui dedicat odihnei, adică refacerii capacității de muncă. Practic, se induce în mod inconștient ideea că, un salariat trebuie să muncească iar apoi trebuie mai degrabă să-și refacă forța de muncă pentru a presta activitate în ziua următoare. De fapt, acest timp care aparține exclusiv angajatului ar trebui destinat satisfacerii nevoilor fiecărui individ în parte.

Alina Matei: Credeți că sunt suficiente manifestările științifice organizate în domeniul dreptului muncii?

Răzvan Vasiliu: Niciodată nu pot fi suficiente. Tocmai dinamica pieței muncii, noile tendințe care apar, noile realități social – economice, mentalitatea noilor generații în legătură cu munca impun astfel de manifestări.

Alina Matei: În ultima perioadă se discută fără a fi adoptată o poziție tranșantă ideea de a se asigura un salariu minim pe ansamblul Uniunii Europene. Credeți că ar fi utilă o asemenea măsură?

Răzvan Vasiliu: Într-adevăr există anumite inechități pe piața muncii. Aceeași activitate prestată într-un stat este mai puțin remunerată decât aceeași muncă prestată într-un alt stat, chiar în cadrul aceleiași companii sau grup de unități. Din punct de vedere moral, o astfel de diferențiere nu este tocmai în regulă, putând fi considerată chiar discriminatorie. Iar dacă privim tabloul de ansamblu, în care chiar unele țări ale Uniunii Europene sunt privite ca țări de mâna a doua, în condițiile în care, cel puțin în teorie, toți cetățenii sunt egali în drepturi, este limpede că o astfel de diferențiere poate exista și în piața muncii. Totuși, nu trebuie omis faptul că salariul reprezintă prețul muncii, iar prețul trebuie întotdeauna dictat de piață, respectiv de cerere și ofertă.

Alina Matei: Cum vreţi să arate VASILIU & MICLEA peste 5 ani?

Răzvan Vasiliu: VASILIU & MICLEA SCA a avut de la început anumite valori de la care nu a abdicat niciodată în relația cu clienții. Și aceste valori ale noastre, care țin de profesionalism, de onestitate, disponibilitate, încredere, consecvență, cred ca au fost foarte importante în toată această etapa de dezvoltare și de poziționare pe o anumită piață și cred că stau la baza oricărei relații corecte cu clienții. VASILIU & MICLEA are deja în portofoliu clienți din multe domenii de activitate, de la salariați, la sindicate și companii multinaționale. Prin urmare, cred ca peste 5 ani ne vom fi consolidat și mai mult poziția în domeniul în care activăm și mai mult ca sigur veți regăsi VASILIU & MICLEA în topul caselor de avocatură.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J.

Răzvan Vasiliu: Având în vedere că cititorii dumneavoastră sunt în egala măsură angajatori și angajați, îi încurajez să se informeze cu privire la drepturile pe care le au în relațiile de muncă și să fie vigilenți atunci când semnează un contract de muncă. Iar dacă apar probleme, vă așteptăm cu încredere pe la noi.

Alina Matei: Mulţumesc pentru că aţi stat de vorbă cu mine.

Răzvan Vasiliu: Și eu vă mulțumesc pentru interes și pentru provocarea de a răspunde întrebărilor dumneavoastră! Sursa: https://www.juridice.ro/645885/razvan-vasiliu-prin-intermediul-dreptului-muncii-traiesc-viata-profesionala-din-plin.html?fbclid=IwAR3wPVdYGw99MH0_HkcolJpG2OvIONxyCsjhlkcPn5Hn_y5SagRPWDcJf9g

Comments

comments