Mai mult de un sfert din angajații români care au participat la un studiu realizat de eJobs, spun că au o relație tensionată cu șeful lor, principalele motive fiind, din punctul lor de vedere, lipsa respectului, lipsa comunicării, favoritismul și subaprecierea.

Pentru aproape 80% dintre aceştia, relaţia defectuoasă cu şeful le influenţează productivitatea, iar 88% susţin că acest aspect le afectează inclusiv viaţa personală, arată sondajul eJobs desfăşurat în perioada 15 iulie – 15 august 2017, pe un eşantion de 1.224 de angajaţi din România.

La polul opus, dintre cei care declară că au o relaţie bună sau foarte bună cu şeful lor (65% din totalul respondenţilor), 98% spun că acest lucru contribuie la creşterea productivităţii lor la job şi 86% consideră că relaţia bună cu şeful le influenţează pozitiv şi viaţa personală.

Cu toate acestea, doar 33% dintre respondenţii la studiul eJobs sunt prieteni cu şeful pe reţelele sociale, iar 53% spun că nu au superiorii în lista de prieteni din social media, în timp ce restul de 14% declară că nu folosesc deloc astfel de reţele. Dintre cei care sunt prieteni cu şeful în social media, femeile (41%) şi tinerii cu vârsta de până în 35 de ani (42%) sunt de departe segmentele care au cea mai mare pondere din punctul de vedere al existenţei unei prietenii cu superiorul în spaţiul virtual.

“Clişeu sau nu, relaţia şef-subaltern a devenit o preocupare reală a managerilor care îşi doresc să creeze un mediu de lucru orientat către performanţă. Mulţi angajaţi ajung să-şi părăsească locul de muncă din cauza relaţiilor nu tocmai plăcute pe care le au cu şefii. Relaţia şef-angajat trebuie să se bazeze în primul rând pe raportul de competenţă între părţi. Altfel spus, respectul angajaţilor pentru şefii lor vine atunci când, pe lângă abilităţile profesionale, şeful are şi capacităţi de leadership şi management”, spune Bogdan Badea, Head of Sales eJobs Group.

Șeful ideal

Rezultatele studiului indică faptul că ceea ce îşi doresc angajaţii de la un şef nu este neapărat şi ceea ce primesc de la acesta. Din punctul de vedere al angajaţilor, un şef bun trebuie să ştie să le recunoască eforturile şi să aibă abilitatea de a identifica şi fructifica atuurile echipei, însă importante pentru respondenţii la sondajul eJobs sunt şi deschiderea şefului la comunicarea cu subalternii şi abilităţile acestuia de a prioritiza proiectele şi activitatea echipei. 38% dintre respondenţi au o părere generala bună sau foarte bună despre şeful lor, 33% se declară neutri, iar 29% au o părere proastă. Cei mai mulţi îşi caracterizează şeful actual drept inteligent (60%), însă la foarte mică distanţă sunt cei care consideră că şeful lor este doar un oportunist (57%). În acelaşi timp, 56% spun că şeful lor este uneori impulsiv, iar aproape jumătate dintre respondenţi îşi descriu şeful ca fiind exigent şi chiar tipicar (44%). La polul opus, doar un sfert dintre respondenţi spun despre şeful lor că are spirit de echipă sau că este răbdător (34%) şi echilibrat (39%).

Părerea subalternilor despre superiorul direct şi relaţia lor cu acesta sunt influenţate, printre altele, de lipsa încrederii şefului în capacităţile lor profesionale – pentru 53% dintre respondenţi, de lipsa îndrumării profesionale – pentru 46% dintre respondenţi, de volumul prea mare de muncă pe care îl primesc de la superior – 46% dintre respondenţi, dar şi de lipsa feedback-ului privind activitatea lor – 44% dintre respondenţi. Pe de altă parte, însă, nici angajaţii nu au încredere în şef, doar 9% considerând că acesta spune mereu adevărul în relaţia cu cei din echipă.

Dacă ar fi să preia poziţia şefului, doar 26% dintre respondenţii la studiul eJobs consideră că s-ar descurca mai bine decât superiorul lor, în timp ce 33% nu cred că ar face faţă poziţiei, iar 41% nu ştiu cum s-ar descurca într-o poziţie de management. Cei mai încrezători în capacitatea lor de a fi un şef mai bun decât superiorul lor actual sunt tinerii cu vârste sub 25 de ani.

Sursa: Capital

Comments

comments