Studiu: Peste 60% dintre angajaţii români plănuiesc să-şi schimbe jobul în următorul an
Peste 60% dintre angajaţii români plănuiesc să-şi schimbe jobul în următorul an, publicarea salariilor, feedback-ul după interviuri şi durata proceselor de recrutare fiind principalele reproşuri pe care le primesc angajatorii români, potrivit unui studiu remis luni AGERPRES.
Doar 3 din 10 angajatori oferă feedback în urma interviurilor de angajare, arată studiul de piaţă realizat de eJobs. Mai mult decât atât, 70% dintre respondenţi au declarat că nu ar mai aplica niciodată, în viitor, pentru un job deschis într-o companie cu care au o astfel de experienţă (au mers la interviuri în urma cărora nu au primit niciun fel de răspuns).
Cu alte cuvinte, se reconfirmă faptul că feedback-ul este principala metodă de’ retenţie’ a candidaţilor şi că ignorarea lui aduce deservicii majore reputaţiei de angajator.
Pe de altă parte, întrebaţi care sunt principalele criterii în funcţie de care îşi aleg angajatorul, 86% dintre respondenţi au pus, în vârful clasamentului, salariul şi pachetul de beneficii. Aproape la fel de importantă (84%) este reputaţia companiei, criteriu a cărui importanţă creşte de la an la an. Pentru 73% contează programul de lucru, 72% menţionează flexibilitatea companiei, iar 16% menţionează, în premieră, părerile actualilor angajaţi despre companie şi felul în care compania se preocupă de starea lor de bine la muncă.
‘Dacă acestea sunt criterii generale care predefinesc alegerile candidaţilor, când vine vorba despre exemplul practic al celei mai recente angajări, 73,4% dintre respondenţi spun că au fost convinşi să aplice sau să accepte un job în compania pentru care lucrează în prezent de reputaţia pe care aceasta o are în piaţă. Pentru 66,4% cel mai mult a contat primul interviu cu recrutorul, în timp de 53,4% au menţionat părerile foştilor şi actualilor angajaţi, adică, tot o formă de reputaţie organizaţională’, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.
Întrebaţi ce apreciază cel mai mult la un proces de recrutare, 65% pun, pe primul loc, întrebările relevante în cadrul interviurilor. Urmează feedback-ul rapid venit din partea recrutorilor şi detalierea anunţului de angajare. 32,4% dintre respondenţi apreciază atunci când salariul este specificat în anunţ, iar 30% se aşteaptă ca recrutorul să poată răspunde la întrebări tehnice care ţin de fişa postului.
Subiectul transparentizării salariilor devine din ce în ce mai actual şi ne apropiem cu paşi repezi de atingerea acestui prag. Acest lucru a fost confirmat, recent, de numărul impresionant de oameni care accesează zilnic Paylab.ro, primul comparator de salarii din România. În doar trei luni, peste 50.000 de angajaţi au intrat pentru a vedea cum se poziţionează pe piaţa salariilor.
O altă concluzie a studiului este legată de modul în care candidaţii îşi doresc să fie abordaţi de către angajatori.
‘În 2018 şi, cu siguranţă, pentru încă mult timp de acum încolo, candidaţii şi angajaţii îşi doresc să vadă la angajatori o abordare foarte umană şi personală, motiv pentru care atunci când fac orice fel de evaluare a acestora primele aspecte pe care le menţionează sunt cele care ţin de criterii strict subiective. Spre exemplu, întrebaţi care au fost motivele pentru care au plecat de la ultimul job, 52% au răspuns că nu erau fericiţi şi motivaţi. 35,8% nu se simţeau apreciaţi, iar 31,3% erau nemulţumiţi de salariu. Asigurarea satisfacţiei angajaţilor este, de altfel, şi principala recomandare pe care o au de făcut departamentului de HR, după cum arată studiul’, mai spune Bogdan Badea.
Semnalele de alarmă trase de angajaţi sunt cu atât mai importante pentru companii cu cât 63% dintre aceştia au în plan să-şi schimbe locul de muncă în următoarele 12 luni şi doar 3% sunt decişi să rămână la actualul job pentru o perioadă mai lungă de 3 ani. În faţa deciziei de a pleca din companie, doar managerul direct (29,1%), colegii de echipă (20,9%) şi CEO-ul (20,6%) ar putea avea o influenţă asupra angajaţilor. Doar 4% spun că ar putea fi întorşi din drum de managerul de HR.
Studiul a fost realizat în perioada august-septembrie 2018, pe un eşantion de 1.300 de respondenţi.
Sursa: Agerpres
