Comisia Europeană avertizează că salariile reale din România cresc mai rapid decât productivitatea, în contextul în care salariul minim a crescut cu 32% în 2023 și a contribuit la creșterea salariului nominal mediu cu 15%, arată un raport publicat luni în cadrul Semestrului European, care subliniază că acest lucru ar putea afecta competitivitatea României.

Instituția mai subliniază că accelerează majorările salariale din sectorul public. Comisia Europeană subliniază că în România actualizarea salariului minim este decisă de guvern în mod discreționar, după o consultare fără caracter obligatoriu cu sindicatele și organizațiile patronale și nu se urmează o formulă clară.

Salariile minime din România au crescut rapid în ultimii ani, peste rata inflației și evoluția productivității. Între decembrie 2021 și decembrie 2023, salariul minim principal a crescut cu 43,5%, iar cel pentru lucrătorii din sectorul construcțiilor cu 52,7%. În ianuarie 2022, condițiile acordate sectorului construcțiilor au fost extinse și la lucrătorii din agricultură și industria alimentară, ceea ce a dus la o aproape dublare a salariului minim pentru această categorie de lucrători în această perioadă.

Prin urmare, majorările salariului minim au condus la creșteri puternice ale puterii de cumpărare pentru lucrătorii care primesc salariul minim, contribuind la reducerea inegalităților sociale și la stimularea cererii interne. Creșterile salariului minim au alimentat creșterea generală a salariilor, cu potențiale consecințe negative asupra persistenței inflației și a competitivității externe, arată instituția.

În 2023, salariul minim a crescut cu 32% (din decembrie până în decembrie), contribuind la o creștere a salariului nominal mediu cu aproximativ 15%. Comisia mai subliniază că, comparativ cu rata anuală a inflației, acest lucru se traduce printr-o apreciere reală a salariului de aproape 5%. Aceste evoluții se situează deasupra creșterilor de productivitate.

Creșterile salariului minim au alimentat creșterea generală a salariilor, cu potențiale consecințe negative asupra persistenței inflației și a competitivității externe, arată instituția.

Raportul dintre salariul minim și salariul mediu și salariul median a atins niveluri ridicate în raport cu alte țări din UE. Raportul dintre salariul minim și salariul mediu a crescut de la 42,6% în 2010 la aproximativ 58% la sfârșitul anului 2023. Cu toate acestea, în ultimii 13 ani, România a trecut de aproape de coada clasamentului statelor membre UE în funcție de această variabilă. Ea este utilizată pe scară largă în literatura economică pentru a evalua potențialele efecte de distorsiune ale salariului minim pe piața muncii.

Conform datelor Ministerului Muncii, aproximativ 28% dintre angajați câștigau salariul minim în 2020. Cu toate acestea, acest lucru trebuie luat în considerare în contextul unui nivel foarte ridicat al muncii nedeclarate și al veniturilor.

Instituția mai arată că creșterea salariilor din sectorul public se accelerează. În medie, în cei 2 ani care se încheie în noiembrie 2023, salariul mediu din sectorul public a crescut cu 21%, mai puțin decât cele 26% înregistrate în sectorul privat în aceeași perioadă.

Cu toate acestea, un acord recent între guvern și sindicate stipulează o creștere importantă a salariilor în sectorul educației (acesta reprezintă aproximativ 30% din sectorul public), ceea ce ar trebui să ducă la o creștere cu două cifre a salariului mediu din sectorul public în 2024.

Comisia mai avertizează că există riscul ca viitoarea reformă a sistemului unitar de salarizare în administrația publică să conducă la solicitări de creșteri mari ale salariilor medii din sectorul public, care ar putea fi foarte dificil de pus în aplicare, având în vedere lipsa de spațiu fiscal. Iar creșterea pretențiilor salariale în sectorul public ar putea să alimenteze noi creșteri ale costurilor unitare reale ale forței de muncă în timp și să afecteze competitivitatea costurilor și conturile externe ale României.

Deși pentru unii angajați are efecte pozitive, Comisia avertizează că creșterile excesive ale salariului minim pot avea efecte negative asupra ocupării forței de muncă. În unele situații, angajatorii pot reacționa la creșterea salariului minim prin concedierea celor mai puțin productivi lucrători pentru a menține costurile la un nivel compatibil cu rentabilitatea dorită.

Există, de asemenea, riscul ca majorările prea mari ale salariului minim să conducă la o comprimare excesivă a salariilor, reducând stimulentele pentru ca lucrătorii să își îmbunătățească competențele. Un decalaj mare între salariul minim și productivitatea lucrătorilor poate descuraja investițiile în timp, reducând oportunitățile viitoare de angajare. La nivel macroeconomic, creșterile mari ale salariului minim pot contribui la o agravare a dezechilibrelor externe – imediat prin creșterea absorbției și, în timp, prin pierderea competitivității costurilor.

Piața forței de muncă rămâne tensionată și, deși presiunile asupra cererii interne s-au atenuat, salariile reale cresc mai rapid decât productivitatea, ceea ce va încetini dezinflația și ar putea eroda competitivitatea costurilor în timp, mai arată Comisia.

Sursa: www.economedia.ro

Comments

comments