Piata muncii este intr-o continua transformare, iar urmatorii 20 de ani vor produce schimbari semnificative. Deja traim intr-o era a automatizarii, in care robotii au preluat foarte multe dintre sarcinile efectuate de oameni. Datele arata ca, in 2018, numarul robotilor care au preluat joburile oamenilor a atins un nivel record. In 2018, rata somajului la nivel mondial a fost de 5,2%, potrivit unui raport citat de weforum.org, fiind cea mai mica valoare din ultimii 38 de ani. Cu alte cuvinte, realitatea arata ca digitalizarea muncii are mai multe avantaje decat dezavantaje. Specialistii in resurse umane considera ca, in conditiile automatizarii, joburile vor deveni mai accesibile si mai flexibile in urmatoarele doua decenii.

Stephane Kasriel, CEO-ul Upwork, o platforma de freelancing, a realizat o lista cu cinci schimbari semnificative care se vor produce in piata fortei de munca in urmatorii 20 de ani:

Inteligenta Artificiala si robotii nu ii vor lasa pe oameni fara locuri de munca, din contra, vor crea mai multe joburi.
Meseriile care vor aparea in piata muncii vor avea nevoie de personal calificat. E important sa pregatim talente pentru aceste joburi.

Munca remote va deveni norma, iar marii angajatori se vor bate pe aceasta forta de munca mobila. Munca la distanta le da oamenilor libertatea de a lucra din orice colt al lumii, iar marile orase vor face orice pentru a atrage aceasta forta de munca mobila.

Pana in 2027, cea mai mare parte a fortei de munca va fi formata din freelanceri.
Schimbarile tehnologice vor continua sa modeleze piata muncii, astfel ca invatarea permanenta de-a lungul vietii va fi esentiala.
O discutie constructiva legata de viitorul pietei muncii nu trebuie sa fie despre transformarile care se vor produce (e clar ca ele vor avea loc), ci trebuie sa fie despre cum putea profita de avantajele produse de aceste schimbari.

Stephane Kasriel face si cateva recomandari care ne pot ghida catre un viitor pozitiv al muncii:

Regandirea educatiei
Cei care vor sa tina pasul cu schimbarile tehnologice si sa reziste cat mai mult timp in campul muncii trebuie sa fie deschisi sa invete permanent noi abilitati si competente. Rezistenta la schimbare ii va scoate rapid din joc.

Din nefericire, cele mai multe sisteme de invatamant nu sunt adaptate cerintelor pietei muncii. Nu ii pregatesc pe tineri pentru realitatile din piata, produc in fiecare an zeci de mii de absolventi care nu au abilitatile si competentele necesare meseriilor curente. Pe scurt, sunt profund ineficiente.

Toate sistemele de educatie trebuie construite pe o noua filosofie, de invatare continua de-a lungul vietii. In plus, e nevoie de o cultura care sa promoveze acest nou stil de educatie.

Abilitatile si nu “pedigree”-ul universitar ar trebui sa conteze pentru tinerii care se pregatesc sa intre in campul muncii. Sistemele de educatie trebuie sa ii invete pe tineri skill-uri pe care robotii nu le au (inca): antreprenoriat, lucru in echipa, curiozitate, adaptabilitate. Si nu doar guvernele, prin ministerele pe care le au in subordine, trebuie sa se adapteze noilor realitati, ci si business-urile trebuie sa preia o parte din responsabilitati. Astfel, companiile trebuie sa investeasca atata in angajatii pe care ii au deja, dar si in cei de care vor avea nevoie pe viitor. Asta inseamna ca trebuie sa finanteze programe de training si coaching pentru a-si ajuta angajatii sa tina pasul cu ritmul schimbarilor. Companiile care nu investesc in forta de munca si care produc someri ar trebui sa fie taxate de catre guverne, propune Stephane Kasriel. Daca fiecare institutie de stat sau privata si-ar asuma un rol activ in piata fortei de munca, rezultatele pozitive nu vor intarzia sa apara: va exista mereu un bazin de forta de munca calificata pentru joburile disponibile in piata, companiile nu vor avea probleme in a atrage si retine talentele, iar cu o populatie activa din punct de vedere economic, statele vor evita o criza a fortei de munca.

Schimbarea sistemului de protectie sociala
Taxele si impozitele pe care le platim la stat, contributiile la asigurarile sociale si de pensie au aparut odata cu revolutia industriala. In anii care vor veni, toate acestea nu vor mai folosi contribuabililor daca sistemele de protectie sociala nu vor fi reformate.

Sistemul de beneficii trebuie adaptat in functie de nevoile si obiectivele reale ale fiecarui contribuabil. Iar inovatia si avansul tehnologic pot contribui la livarea celor mai bune servicii pentru angajati, cu cele mai mici costuri.
Oamenii trebuie sa aiba mai multa libertate si flexibilitate
Guvernele si companiile ar trebui sa colaboreze in beneficiul salariatilor. Si pot face asta, de exemplu, implementand munca remote sau programul flexibil. Cei mai multi angajatori se tem ca vor pierde controlul asupra angajatilor daca le permit sa lucreze de acasa. Realitatea a dovedit ca exista mai multe avantaje decat dezavantaje ale muncii remote atat pentru angajat, cat si pentru angajator. Fara a mai vorbi de instrumentele pe care un angajator le are pentru a supraveghea munca angajatilor care lucreaza la distanta.

“In prezent, circa 20-30% din populatia activa din SUA si UE este angajata in munca independenta, iar numarul acestor persoane este chiar mai mare in majoritatea pietelor emergente”, potrivit World Economic Forum.

Stephane Kasriel sustine ca guvernele ar trebui sa incurajeze munca independenta. In felul acesta oamenii care altfel nu ar avea posibilitatea sa lucreze au sansa sa fie activi in campul muncii. Potrivit estimarilor facute de firma de consultanta Mckinsey, pana 2025 freelancerii ar putea adauga 2,7 miliarde de dolari la PIB-ul global, iar contributiile lor vor incepe sa amelioreze multe dintre problemele de pe pietele mondiale ale muncii.

In plus, promovarea muncii remote si a unui program felxibil ar putea incuraja mai multe femei sa intre in camoul muncii si, potrivit unor economisti, ar putea reduce inegalitatile de gen. Chiar si comunitatile locale pot facilita munca independenta prin dezvoltarea unor instrumente si spatii de coworking.

Sursa: Wall-Street

Comments

comments