În ţara noastră muncesc legal peste 25.000 de cetăţeni din afara Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a Confederaţiei Elveţiene, aproape triplu faţă de numărul înregistrat în 2018, reiese dintr-o statistică Economica.net, făcută cu datele pe care le-am obţinut de la Inspectoratul General pentru Imigrări. Peste jumătate dintre ei sunt din Vietnam, Turcia, Nepal şi Sri Lanka, arată o analiză făcută de Economica.net. Aproape 25.200 de cetăţeni extracomunitari aveau permise de şedere în scop de muncă, în ţara noastră, la 30 iunie 2020, cu peste 75% în plus faţă de nivelul înregistrat în perioada identică a anului 2019, reiese dintr-o statistică făcută de Economica.net, pe baza datelor pe care le-am primit de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). Profilul lucrătorilor extracomunitari din ţara noastră Vietnam, Turcia, Nepal – în topul ţărilor din care provin lucrătorii din afara UE, aflaţi în ţara noastră.

Majoritatea lucrătorilor extracomunitari din România sunt din Vietnam (peste 4.700 de oameni), Turcia (peste 3.000 de oameni), Nepal (aproape 3.000 de oameni), Sri Lanka (peste 2.300 de persoane), India (circa 2.300 de oameni), China (aproape 2.000 de persoane), Moldova (în jur de 1.600 de persoane), Filipine (aproape 1.000 de oameni) şi Serbia (peste 500 de persoane), reiese dintr-o analiză făcută de Economica.net pe baza datelor pe care le-am primit de la IGI. Peste 40% dintre ei lucrează în Bucureşti – Ilfov.

Cei mai mulţi cetăţeni din afara UE lucrează în Bucureşti (peste 7.000), Ilfov (peste 3.300 de oameni), Constanţa (în jur de 1.800 de oameni), Timiş (circa 1.600 de oameni), Cluj (peste 1.100 de persoane), Braşov (peste 1.000 de oameni), Tulcea (aproape 860 de oameni), Arad, Prahova, Galaţi (peste 600 de oameni în fiecare dintre aceste judeţe), reiese din analiza Economica.net. Peste jumătate dintre angajaţii din afara UE, aflaţi în ţara noastră, au între 18 ani şi 34 de ani, arată statistica făcută de Economica.net.

Peste 13.000 dintre cetăţenii extracomunitari care lucrează în ţara noastră au între 18 şi 34 de ani, în vreme ce aproape 12.000 de oameni au vârste cuprinse între 35 de ani şi 64 de ani. Ca fapt insolit, nouă lucrători extracomunitari au maximum 17 ani, iar 68 de oameni au peste 65 de ani, rezultă din analiza făcută de Economica.net, bazată pe datele primite de la IGI.

Numărul lucrătorilor extracomunitari care muncesc în România e aproape triplu faţă de cel din 2018 şi de peste patru ori mai mare decât în 2017, reiese din statistica făcută de Economica.net. Concret, la 30 iunie 2020 aproape 25.200 de oameni din afara UE lucrau în România, faţă de aproape 14.400 de oameni – la sfârşitul lunii iunie 2019 şi 8.450 de oameni – la finalul lunii iunie 2018, arată datele comunicate de IGI pentru Economica.net. Peste 6.200 de cetăţeni extracomunitari lucrau în ţara noastră la sfârşitul lunii iunie 2017, reiese din analiza Economica.net.

În 2017 Guvernul schimbă paradigma în privinţa importului de lucrători din afara Uniunii Europene. În perioada anilor 2014 – 2016 inclusiv, numărul maxim al lucrătorilor din spaţiul extracomunitar, nou-admişi pe piaţa muncii din România, a fost acelaşi: 5.500 de oameni pe an. Şi pentru anul 2017 Guvernul hotărâre iniţial că piaţa muncii are nevoie tot de maximum 5.500 de noi lucrători extracomunicari, potrivit HG nr. 35 din 2017.

În premieră, pe 26 octombrie 2017, Guvernul a anunţat că va suplimenta cu 3.000 numărul străinilor din spaţiul extracomunitar, nou-admişi să lucreze în ţara noastră în anul 2017. Intenţia Guvernului de a creşte numărul lucrătorilor nou-admişi pe piaţa muncii în 2017 s-a concretizat prin HG nr. 891 din 2017.

Prin urmare, în anul 2017, Guvernul le-a permis angajatorilor să aducă la muncă în ţară, în total, cel mult de 8.500 de noi lucrători extracomunitari. În 2018, numărul maxim al lucrătorilor din afara UE, nou-admişi pe piaţa muncii, a ajuns la 15.000 de oameni, potrivit HG nr. 946 din 2017, actualizată prin HG nr. 596 din 2018.

În 2019, Guvernul a aprobat un contingent de 30.000 de lucrători extracomunitari, nou-admiși pe piața muncii din România, dublu față de nivelul anului 2018, potrivit Hotărârii nr. 634 din 2019, în vigoare din 30 august 2019.

Deocamdată, pentru acest an Guvernul a aprobat un contingent de 30.000 de noi lucrători din afara Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 968 din 2019. Paradigmă care s-ar putea schimba din nou în contextul pandemiei de Covid-19 Până la declanşarea pandemiei de Covid-19, angajatorii, în special cei din construcţii şi industria ospitalităţii, au spus că aduc forţă de muncă extracomunitară pentru că nu găsesc suficienţi români dispuşi să se angajeze în posturile ofertate. Anul trecut am avut circa 97.000 de locuri de muncă vacante, pe care nu le-a vrut nimeni, deşi au fost declarate ca fiind vacante, în repetate rânduri, aşa cum am arătat deja aici.

Pe de o parte, locurile de muncă neocupate erau considerate neatractive pentru forţa de muncă locală din cauza salariilor şi beneficiilor modeste, din cauza programului, volumului mare de muncă şi, uneori, din cauza distanţei până la locul de muncă. Pe de altă parte, până la declanşarea pandemiei de Covid-19, mulţi dintre românii vizaţi de angajatori ca să ocupe aceste locuri de muncă preferau netăgăduit munca sezonieră în străinătate, în posturi similare celor cu care erau ofertaţi în România, dar remunerate semnificativ mai bine, în ciuda condiţiilor grele de muncă şi de trai din aceste state.

Lucrătorii din afara UE, motivaţi de sărăcie, muncesc mult, bine şi eficient, iar pentru ei salariul minim pe care-l primesc aici e semnificativ mai mare decât ar câştiga în ţara de origine. Vă amintim că legea obligă angajatorii din România să plătească lucrătorii extracomunitari cu cel puţin salariul minim pe economie.

Sursa: www.economica.net

Comments

comments