Guvernul a decis, miercuri, majorarea plafoanelor în baza cărora se calculează costurile salariale directe la contractele de finanţare încheiate din fonduri publice pentru activitatea de cercetare ştiinţifică. Propunerea a venit din partea Ministerului Cercetării şi Inovării.

”Nivelul maxim al acestor plafoane este stabilit după cum urmează: 50 euro/oră pentru activităţi care presupun nivel înalt al creativităţii şi/sau experienţă şi abilităţi de conducere/management. Se acordă pentru funcţiile/gradele profesionale de cercetător ştiinţific gradele I şi II (CS şi II), inginer de dezvoltare tehnologică gradele I şi II (IDT I şi II), profesor universitar, conferenţiar universitar, director, membru în echipa de management pe funcţiile definite în cererea de finanţare; 35 euro/oră pentru activităţi care presupun cunoaşterea aprofundată a metodelor de analiză şi sinteză, precum şi abilităţi de utilizare a acestora. Se acordă pentru funcţiile/gradele profesionale de CS III, CS, IDT III, IDT, lector universitar, asistent universitar, şef program/proiect, responsabil juridic/tehnic/achiziţii/financiar proiect; 25 euro/oră pentru activităţi-suport. Se acordă pentru funcţiile/gradele profesionale de tehnician treptele I, II, III şi stagiar (TI, II, III, TS), student etc.”, informează biroul de presă al Guvernului.

Până acum, plafoanele maxime în baza cărora se calculau costurile salariale directe erau stabilite la nivel de lună, neputând depăşi 1.500 euro/lună pentru prima categorie de activităţi, 900 de euro/lună pentru cea de-a doua şi 500 euro/lună pentru ultima. Majorarea plafoanelor nu antrenează alocaţii bugetare suplimentare deoarece plăţile se fac în limita bugetelor progamelor de cercetare.
”Aprobarea actului normativ a fost necesară din mai multe motive, printre care tratarea unitară a salarizării specialiştilor care activează în cadrul planurilor, programelor şi proiectelor CDI, scăderea diferenţelor salariale dintre cercetătorii români şi colegii lor din Uniunea Europeană pentru niveluri similare de competenţă şi, nu în ultimul rând, pentru implementarea obiectivelor Strategiei Naţionale de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020 şi ale Programului de guvernare. Efectele avute în vedere sunt diminuarea fenomenului de «migrare a creierelor» către ţări cu o salarizare mai bună pentru cercetători, dar şi încurajarea tuturor companiilor care au ca obiect de activitate CDI să participe în competiţiile naţionale şi internaţionale pentru proiecte specifice, asigurându-se, astfel, creşterea competitivităţii economiei româneşti prin CDI”, precizează Guvernul.

Sursa: Mediafax

Comments

comments