Trei din patru angajați s-au simțit epuizați la muncă
Volumul mare de muncă şi lipsa de leadership a managerilor sunt principalele nemulţumiri ale angajaţilor din România. Trei sferturi dintre ei spun că au ajuns la burnout – adică au suferit cel puțin un episod de epuizare fizică și mentală – în ultimii cinci ani.
Psihologii atrag atenția că burnout este un sindrom care are la bază stresul cronic, nu neapărat numărul de ore lucrate în plus. 76% dintre participanții la un studiu au spus că au experimentat cel puțin un episod de epuizare extremă, însă mai bine de jumătate au avut mai multe momente când au lucrat, deși simțeau că fizic și psihic cedează.
Pe de altă parte 20% dintre angajații români nu știu să identifice epuizarea, în timp ce 3% nu s-au simțit vreodată atât de extenuați la muncă.
În ceea ce privește cauzele epuizării la angajații români, pe primul loc se află volumul mare de muncă, apoi cultura companiei sau managerul care o conduce. 13% dintre angajații din România au răspuns că au ajuns în starea de burnout după o perioadă lungă de muncă fără întrerupere.
Referitor la modul în care se raportează companiile la această situație, în 44% dintre cazuri angajații sunt încurajați să își ia liber, însă 19% nu primesc acest sfat. 26% dintre respondenți au spus că nu înțeleg importanța concediului, iar 12% nu își iau liber pentru că nu au înlocuitor.
“Dedicăm foarte multe ore activităților, muncim și ajungem în colaps fizic și emoțional, ceea ce duce automat la acest sindrom care în principal are la bază stresul cronic, nu neapărat numărul de ore lucrate în plus.
Este vorba de tot contextul care duce la epuizare.
Oamenii ar trebui să vadă cum să își respecte și programul de muncă, și timpul liber. Neglijarea pauzei de masa sau de recreere reprezintă greșeli majore”, a explicat la Digi24 psihologul Lorena Diaconescu.
Sindromul burnout este una dintre cele mai recente afecțiuni răspândite în masă la nivelul populației globale. O boală a societății moderne, ale cărei rădăcini au fost descoperite în anii 70 de către psihologul american Herbert Freudenberger. Este un flagel ale cărui consecințe sociale, psihice și economice sunt devastatoare. Un sindrom care consumă din interior, până la epuizare, aproape jumătate din populația activă a planetei. Se numește stres profesional cronic sau, în terminologia anglo-saxonă, sindromul burnout.
Sursa: www.digi24.ro
