Modificările fiscale care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie provoacă discrepanţe semnificative între salariaţi şi persoane fizice autorizate, se arată într-un comunicat al EY, remis presei.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 79/2017 aduce modificări importante în domeniul impozitului pe venit şi al contribuţiilor sociale. În acest context, reducerea impozitului pe venit şi transferul de contribuţii sociale de la angajator la angajat (cu reducerea doar la nivel procentual a acestora şi asta limitat la doar 2%) au reprezentat subiectele cel mai dezbătute în ultima perioadă, spun analiştii de la EY.

Modificări substanţiale sunt aduse nu doar veniturilor de natură salarială, ci şi celor din activităţi independente. Dacă modificările pentru veniturile din salarii au stârnit multe dezbateri controversate, cele privind activităţile independente au părut să treacă mai mult neobservate sau extrem de puţin atinse.

“Făcând un calcul simplu al nivelului de contribuţii sociale care ar urma să se datoreze pentru cele două tipuri de venit, constatăm o discrepanţă semnificativă, care nu poate să nu ridice nişte semne de întrebare cu privire la scopul avut prin introducerea unor astfel de modificări, precum şi la tentaţiile care ar putea să apară în viitor cu privire la forma de muncă sau colaborare între companii şi persoanele fizice”, potrivit comunicatului.

Astfel, în contextul în care un salariat câştigă un venit salarial brut de 5.000 lei/lună, acesta va avea aceeaşi povară fiscală (impozit pe venit şi contribuţii sociale individuale) ca şi persoana care câştigă un venit din activităţi independente de 3 ori mai mare (mai specific – 14.575 lei).

“De unde această diferenţă enormă? Aceasta rezultă ca urmare a introducerii plafonului lunar la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară (i.e., prevăzut a fi de 1.900 lei), pentru care se vor datora contribuţiile sociale în cazul veniturilor din activităţi independente. Deşi venitul la care se poate asigura în scopuri de asigurări sociale o persoană care desfăşoară activităţi independente poate fi unul ales, e puţin probabil ca acest venit ales să fie de prea multe ori mai mare decât cel minim impus de lege”, mai spun reprezentanţii EY, potrivit Agerpres.

Chiar dacă, şi în prezent, există plafoane la aceste contribuţii în cazul veniturilor din activităţi independente, totuşi acestea sunt relativ mai mari. În consecinţă, începând cu 1 ianuarie 2018, deşi contribuţiile sociale plătite pentru un venit salarial sunt în creştere, cele plătite pentru veniturile din activităţi independente sunt în scădere. Astfel, ajungem la concluzia că, oricât de mult ar câştiga pe lună o persoană fizică din activităţi independente, fie 5.000 lei, fie 1.000.000 lei, nivelul de contribuţii va fi acelaşi, adică 665 lei/lună.

“În acest context, făcând o analiză a viitorului mod de impunere a celor două tipuri de venit, nu ne putem abţine din a ridica o serie de întrebări: ce ne va aduce anul 2018? Va creşte sau va scădea numărul de salariaţi? Vom asista la o nouă migrare artificială de la salariat la persoană fizică autorizată pentru a beneficia de o impozitare mai avantajoasă? O migrare, am putea spune, care ar încălca legea dacă nu sunt respectate diverse condiţii. Dacă ne aducem bine aminte, o astfel de structură a fost des şi în mod abuziv folosită în trecut şi a fost expusă diverselor controale fiscale (reclasificarea în activităţi dependente). Iar, în final, s-a ajuns la amnistia fiscală. Ce impact va avea o astfel de colectare mai redusă pentru anumite tipuri de venituri asupra fondurilor de contribuţii sociale?”, au mai arătat oficialii EY.

Sursa: economica.net

Comments

comments