Ministerul Muncii și Protecției Sociale a organizat, luni, dezbaterea publică ”România se întoarce la muncă! Flexicuritate și digitalizare în contextul noilor tendințe din piața muncii din România!”, eveniment în cadrul căruia Guvernul a informat partenerii sociali despre intenția de a implementa în România un program de lucru flexibil (modelul Kurzarbeit) și a solicitat acestora să vină cu propuneri privind aplicarea noii măsuri.

Acest mecanism, prezentat într-o primă formă de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, presupune că plata salariului brut se va împărți între angajator, care va acoperi cel puțin 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă cu normă întreagă, și stat, care va acoperi 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului.

Printr-o astfel de măsură, Guvernul urmărește păstrarea locurilor de muncă, menținerea angajaților ”fideli” obiectivelor companiilor și a unor persoane în a căror pregătire companiile au investit anterior crizei, crearea unui cadru adaptat care să permită flexibilizarea timpului de lucru prin asigurarea unor venituri sustenabile pentru angajați, modernizarea cadrului legal în sensul în care acesta să se adapteze nevoilor angajaților cât și ale angajatorilor, în situații excepționale, precum și diminuarea riscurilor epidemiologice prin reducerea programului de lucru.

Premierul Ludovic Orban, prezent la eveniment, a explicat că această modalitate de susținere a angajaților și companiilor are un caracter de noutate în România, dar a fost aplicată cu succes în țări europene, în special în Germania.

Executivul încearcă să aplice acest sistem de program flexibil de muncă în contextul în care la nivelul Uniunii Europene a fost aprobat programul SURE, destinat decontării cheltuielilor efectuate de state pentru anumite categorii de măsuri active, dar în special pentru program redus.

”Ideea în sine nu e foarte complicată. Dacă unei companii, să spun, i s-a redus vânzarea cu un anumit procent, ca să nu dea afară angajaţii cu procentul corespunzător, practic, stabileşte un program flexibil de muncă pentru angajaţi şi statul plăteşte perioada de timp care nu e lucrată de angajaţi, corespunzătoare reducerii. Sigur, măsura se aplică o perioadă limitată, atunci când apare o perturbare majoră pe piaţă, cum este criza economică, care a fost generată de epidemia de COVID, în cazul de faţă. Va trebui să stabilim o perioadă de aplicare şi va trebui să gândim foarte bine cum punem în funcţiune acest mecanism”, a declarat premierul Ludovic Orban.

Prim-ministrul a mai explicat că această măsură trebuie gândită în contextul celorlalte măsuri active şi al măsurilor ce vor fi luate în continuare.

De altfel, vicepremierul Raluca Turcan a anunțat că pentru companii urmează să fie adoptat un set de măsuri care să vină în completarea efectelor pe care le-ar avea reglementarea programului flexibil, fiind gândite granturi pentru companiile din domeniile a căror activitate continuă să fie restricționată, dar și pentru companile din domeniile productive, în vederea creșterii capacității de producție. De asemenea, prin noile măsuri ar urma să fie acordat sprijin și pentru repornirea SRL-urilor fără angajați, cu unul sau doi acționari care interacționau în domenii profund afectate de criză, astfel încât să poată reporni din punct de vedere economic.

La rândul său, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, a arătat că este momentul ca atât cadrul legal, cât şi întreaga abordare cu privire la piaţa muncii să fie adaptată situaţiei şi modului în care astăzi arată lucrurile în economie, referindu-se la nevoia reală, percepută odată cu declanșarea pandemiei, de a flexibiliza relaţiile de muncă și de a adapta cadrul legal.

În același timp, demnitarul a atras atenția că această măsură care vizează programul flexibil de muncă se va aplica pe o durată determinată de timp.

”Este vorba despre cei care au nevoie să lucreze altfel într-o situație excepțională. În al doilea rând, eu sunt pentru măsuri simple. (…) Adevărul este că cu cât complici schema, cu atât mecanismul devine mai greoi și sprijinul ajunge târziu la oameni. Oamenii au nevoie rapid de ajutor și cu cât schema e mai complicată cu atât mai greu este de pus în practică”, a declarat ministrul Muncii.

Ambasadorul Germaniei în România, Meier-Klodt, a explicat că munca cu timp redus și flexibil este un instrument utilizat în Germania încă din timpul crizei din 2008 și care s-a dovedit a fi foarte eficient, fiind adoptat tot mai mult la nivel european.

”Acest model trebuie să găsească forma potrivită în fiecare țară și trebuie să fie adaptat la condițiile particulare din România, iar pentru asta este nevoie de consens. Pe scurt, trebuie ca toate părțile interesate să fie implicate de la început. Aceasta este o lecție învățată din experianța germană: modelul funcționează dacă toată lumea se implică și dacă toți au încredere în el”, a declarat ambasadorul Germaniei la București.

În cadrul discuțiilor care au avut loc la Guvern, reprezentanții confederațiilor sindicale și patronale au apreciat că un astfel de mecanism, care încurajează raporturile de muncă și păstrarea acestora, ar fi util, însă el ar trebui să fie agreat, printr-un acord, de către Guvern, confederațiile sindicale și confederațiile patronale.

Reprezentații Ministerului Muncii și Protecției Sociale au mai prezentat partenerilor sociali și o serie de măsuri privind digitalizarea relațiilor de muncă în vederea eficientizării și îmbunătățirii continue a relațiilor de muncă, a simplificării procedurilor specifice activității de resurse umane, dar și pentru creșterea încrederii în operațiuni desfășurate în mediul online, în condiții de siguranță.

Sursa: Ministerul Muncii si Protectiei Sociale

Comments

comments