Numărul locurilor de muncă vacante a fost, în trimestrul II 2018, de 61.400, în creştere cu 3.000 faţă de trimestrul anterior. Comparativ cu acelaşi trimestru din 2017, numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 2.700, arată datele comunicate luni de Institutul Naţional de Statistică – INS. „În trimestrul II 2018, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,25%, în creştere cu 0,05 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2017, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,08 puncte procentuale”, arată un comunicat al INS.

Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,88%), în administraţia publică (2,59%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,05%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (17,5 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,46%.

Sectorul bugetar a însumat circa 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 7.100 de locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 6.900 de locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2.700 mii locuri vacante în învăţământ. La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,14%, respectiv 70 de posturi).

Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activităţile de transport şi depozitare (+0,25 puncte procentuale), urmate de cele din industria prelucrătoare (+0,2 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante s-au observat creşteri mai relevante ale indicatorului în aceleaşi activităţi economice, astfel: +2.400 locuri vacante în industria prelucrătoare, respectiv +700 în transport şi depozitare.

La polul opus, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţile de intermedieri financiare şi asigurări (-0,14 puncte procentuale), respectiv în cele profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,1 puncte procentuale), iar numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai mare scădere în activităţile aferente comerţului (-200 de posturi).

Potrivit INS, faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în transport şi depozitare (+0,50 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (+0,43 puncte procentuale).
În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante creşteri au fost în industria prelucrătoare (+1.900 de locuri vacante), respectiv în transport şi depozitare (+1.400 de posturi). La polul opus – cu cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante – s-au regăsit administraţia publică (-1,39 puncte procentuale, respectiv -3.600 de locuri vacante), sănătatea şi asistenţa socială (-1,06 puncte procentuale, respectiv -3.400 de posturi).

Datele INS mai arată că, în trimestrul II 2018, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (1,55%, respectiv 16.400 de locuri vacante), iar cele mai mici valori s-au înregistrat pentru ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,41%, respectiv 100 de locuri) şi de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,67%, respectiv 2.300 de locuri).

Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai relevante creşteri atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de muncitori necalificaţi – grupa majoră 9 (+0,16 puncte procentuale, respectiv +1.200 de locuri vacante) şi operatori la instalaţii şi maşini, asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (+0,16 puncte procentuale, respectiv +900 de posturi). Doar ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,02 puncte procentuale, respectiv -100 de posturi) au cunoscut uşoare scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante.

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante s-au înregistrat creşteri mai semnificative în ocupaţiile de muncitori necalificaţi – grupa majoră 9 (+0,16 puncte procentuale, respectiv +1.000 de locuri vacante) şi operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (+0,10 puncte procentuale, respectiv +600 de locuri vacante).

Cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,32 puncte procentuale, respectiv -2.900 de locuri vacante), urmate de cele de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (-0,23 puncte procentuale, respectiv -1.500 de posturi), mai arată datele INS.

În terminologia statisticienilor, rata locurilor de muncă vacante reprezintă „raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante şi numărul total al locurilor de muncă (ocupate şi vacante, exclusiv cele blocate sau destinate numai promovării în interiorul întreprinderii sau instituţiei), exprimat procentual”.

Sursa: Mediafax

Comments

comments