Pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar din 2019, Guvernul de la Bucureşti intenţionează să ia mai multe măsuri de limitare a cheltuielilor bugetare şi de creştere a veniturilor guvernamentale, potrivit unei scrisori trimise de Ministerul Finanţelor Publice -MFP către Comisia Europeană -CE.

MFP a trimis către CE aceste măsuri, ca urmare a unei solicitări făcute de Comisie la data de 23 mai 2018. Atunci, Comisia a avertizat România şi Ungaria că se află în stadiul unei devieri semnificative de la obiectivul de deficit bugetar pe termen lung (MTO) şi le-a solicitat să trimită propuneri de a reveni la parcurs. Aceste solicitări specifice le-au fost trimise la data de 18 iunie 2018.

Pe scurt, ţinta anuală de deficit bugetar la care s-a angajat România este de cel mult 3%, care este permisă mai ales în anii de criză financiară. România a fost la limita acestei ţinte în ultimii doi ani – la aproape 3% în 2016 şi la 2,96% anul trecut.

„În aceste condiţii, vă rog să găsiţi anexat raportul către Consiliu privind planurile luate de Guvernul român drept răspuns la recomandările făcute”, se încheie scrisoarea, care este semnată de Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Finanţelor. Această scrisoare a fost semnată de ministru luni, la data de 15 octombrie, a ajuns la Comisie miercuri, 17 octombrie, şi a fost publicată pe site-ul instituţiei joi, 18 octombrie.
Printre măsurile transmise de Finanţe către CE sunt menţionate drept variante incluse în proiectul de buget de stat pentru 2019: îngheţarea salariului brut pentru angajaţii din sectorul public la nivelul din decembrie 2018; voucherele de vacanţă să rămână la acelaşi nivel precum anul trecut, respectiv 1.450 de lei de persoană.

„Legea salarizarea unitare nu se va aplica”, se subliniază în scrisoarea Finanţelor. În plus, este menţionată păstrarea la acelaşi nivel a numărului de angajaţi din sectorul public precum în acest an.

Altă variantă discutată la realizarea bugetului pentru 2019 este să se continue amânarea măsurilor referitoare la salariu, măsuri cu impact asupra deficitului, aşa cum au fost amânate în 2018, de asemenea.

O altă măsură discutată la realizarea bugetului pe 2019 este menţinerea cheltuielilor guvernamentale de întreţinere şi de funcţionare la acelaşi nivel precum anul acesta, astfel încât ar trebui să scadă cu 0,3 puncte procentuale ca procent din PIB. În plus, alte tipuri de cheltuieli guvernamentale (subvenţii, dobânzi, alte transferuri şi alte cheltuieli) trebuie păstrate la acelaşi procent din PIB precum anul acesta.

De asemenea, nivelul investiţiilor este propus să fie păstrat la 4% din PIB, cât nivelul de anul acesta.

„De asemenea, luăm în calcul ca proiectul finanţat prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (program finanţat de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru administraţiile locale) să fie cofinanţat din fonduri europene, astfel că vor exista venituri suplimentare la bugetul de stat pentru anul 2018, precum şi economii suplimentare din această cofinanţare pentru următorii ani”, se mai scrie în scrisoarea trimisă de Finanţe către CE.

În ceea ce priveşte veniturile la buget, una dintre principalele măsuri este aceea ca statul să ia cel puţin 90% din profitul net distribuibil de la companiile la care este acţionar şi vânzarea licenţelor 5G, din cea din urmă sperând să obţină 1,3 miliarde de lei.

Altă măsură este aceea de a menţine regulile privind taxarea unor activităţi, respectiv: cele de monopol din electricitate şi gaze naturale, aşa cum sunt stabilite prin Ordonanţa de Guvern (OG) nr. 5/2013; din exploatarea altor resurse decât gazul natural, conform OG nr. 6/2013; a veniturilor suplimentare obţinute din dereglementarea unor preţuri privind gazele naturale, conform nr. 7/2013.

Pentru a creşte gradul de colectare, mai ales în ceea ce priveşte cota de TVA şi accize, una dintre măsurile menţionate de Finanţe este introducerea caselor de marcat electronice de la 1 noiembrie. Altă măsură luată în calcul pentru a creşte colectarea la buget este reprezentată de noile măsuri privind insolvenţa, aşa cum le stabileşte Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 88/2018.

De asemenea, autorităţile din România mizează să colecteze mai mult odată ce vor finaliza modernizarea punctelor vamale, intenţionând să le doteze pe toate cu scannere şi să fiscalizeze toate bunurile care trec prin acestea. În plus, autorităţile vor să se concentreze pe identificarea rutelor prin care intră în România bunuri de contrabandă.

„Ţinând cont de toate măsurile prezentate mai sus, cheltuielile de personal cu personalul se vor reduce ca procent din PIB, de la 9,1% în 2018 la 8,8% în 2019, vor fi de 8,9% în 2020 şi ar trebui să ajungă nivelul de 8,5% în 2022. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt estimate să scadă la 4,1% din PIB în 2019, procent care este cu 0,3 puncte procentuale mai mic decât în anul anterior, urmat de 3,9% în 2020, ajungând la 3,6% în 2022”, se mai scrie în scrisoare trimisă de Finanţe către CE.

În schimb, autorităţile recunosc faptul că în ceea ce priveşte cheltuielile cu asistenţa socială, acestea vor scădea cu 0,1 puncte procentuale anul viitor, până la 10,5%, şi vor creşte treptat, în următorii ani, din cauza majorării punctului de pensie, ajungând până la 11,5% în anul 2022.

„Cheltuielile cu majorarea pensiilor în perioada 2019 – 2022 nu au fost luate în calcul, prevederile legii fiind încă în dezbatere publică. Cheltuielile cu pensiile vor creşte până la 8,1% în 2022”, se scrie în documentul transmis de Finanţe către Comisia Europeană.

Pilonul II de pensii va fi păstrat anul viitor, conform documentului citat, iar cota din salariu rămâne la 3,75%, aşa cum a fost stabilită de la începutul acestui an, în scădere de la 5,1% anterior. Guvernul estimează că anul viitor pentru Pilonul II vor fi făcute transferuri în valoare de 8,9 miliarde de lei, reprezentând 0,9% din PIB. Nivelul din acest an, estimat de administratorii de fonduri, este de 7,7 miliarde de lei.

„Atât deficitul pe cash, cât şi cel ESA sunt estimate pentru acest an în linie cu prevederile din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene (TFUE), de 3%, iar o ajustare semnificativă a deficitului bugetar este planificată să fie făcută începând cu 2019, când deficitul pe ESA se va îmbunătăţi cu peste 0,5 puncte procentuale, un ritm care va fi păstrat în 2020”, se mai menţionează în scrisoarea trimisă CE.

Guvernul României estimează un deficit bugetar, pe cash, de 2,97% în acest an, de 2,58% anul viitor, de 1,89% în 2020 şi de 1,23% din 2021, potrivit datelor transmise către Comisia Europeană.

Pe ESA (sistemul conturilor europene), deficitul bugetar prognozat de autorităţi se ridică la 2,96% în acest an, urmând să coboare la 2,38% anul viitor, la 1,82% în 2020 şi de 1,45% în 2021.

De asemenea, deficitul structural este apreciat la 3,17% în acest an, la 2,71% anul viitor, la 2,22% în 2020 şi la 1,71% în 2021.

Estimările de mai sus au fost făcute de reprezentanţii MFP şi ai Comisiei Naţionale de Prognoză şi Strategie.

„În perioada 2018 – 2020, PIB-ul potenţial va creşte, anual, cu aproximativ 5%, ceea ce va duce la un output gap pozitiv, în consecinţă, la o componentă ciclică pozitivă a deficitului structural, dar sub 0,5% din PIB, în condiţiile unei creşteri economice uşor peste potenţial”, au mai apreciat reprezentanţii Finanţelor.

Sursa: Ziarul Financiar

Comments

comments