Numărul contractelor de muncă a trecut pe plus comparativ cu finele lunii iunie, fiind înregistrate acum un total de 6.641.751 de contracte, cu 804 mai multe față de jumătatea anului. Sfârșitul lunii iunie este considerat o referință pentru a evalua impactul asupra pieței muncii a introducerii suprataxării contractelor part-time.

Astfel, în această perioadă, potrivit datelor Profit.ro, numărul de contracte cu normă întreagă a crescut cu 135.264, iar cel al contractelor cu timp parțial a coborât cu 134.460.

Evoluția este una justificată, întrucât, cel mai probabil, angajatorii au optat să transforme o parte a contractelor cu normă parțială în norme întregi, în timp ce pentru unele dintre cele rămase au fost preferați angajați din categoriile exceptate de la suprataxare, inclusiv persoane care au deja un loc de muncă.

Măsura introdusă de autorități, și anume că, pentru contractele de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, contribuțiile de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate nu pot fi mai mici decât cele care ar rezulta din aplicarea cotelor de CAS și CASS la valoarea salariului minim brut, a determinat trecerea unui număr important de contracte cu timp parțial către normă întreagă în cazurile de muncă “la gri”, în care angajatul, deși muncea mai mult, era plătit cu contracte de 1-2 ore, pentru reducerea taxelor plătite la stat.

Pe de altă parte, criticii spun că măsura a dus la dispariția unui număr mare de contracte part-time. Adevărul este, probabil, la mijloc, deși măsura a fost eficientă în combaterea muncii subdeclarate, a condus și la dispariția unor contracte cu normă redusă oneste, angajarea unor astfel de persoane fiind, brusc, costisitoare și evitată de angajatori.

Numărul angajaților din economie, deși recuperează, nu a ajuns la nivelul de la final de iunie, în contextul în care nu toate contractele part time au fost înlocuite cu câte unul full time (printre acestea fiind probabil cazurile de muncă “la gri”), fiind și destule cazuri în care angajatorii au optat să înlocuiască mai multe persoane, care chiar lucrau cu normă redusă, cu una singură cu normă întreagă.

La final de iunie erau 5,721 milioane de salariați. Minimul ultimelor luni a fost atins pe 8 septembrie, când numărul salariaților activi a fost de numai 5,68 milioane. La 17 octombrie, numărul de salariați se situa la 5,692 milioane, în creștere, dar cu 29.684 mai puțini decât la final de iunie. Parte a pachetului mai amplu de măsuri fiscale, Guvernul a decis pe 15 iulie, prin ordonanță, că, pentru contractele de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, contribuțiile de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate nu pot fi mai mici decât cele care ar rezulta din aplicarea cotelor de CAS și CASS la valoarea salariului minim brut.

Există și o serie de excepții aplicabile pentru anumite categorii de persoane fizice (de exemplu: elevii sau studenții, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare).

Un aspect important este revenirea contractelor part-time după scăderea destul de accentuată din timpul verii. Deși la data de 17 octombrie erau 986.905, cu aproape 135.000 mai puține față de final de iunie, part-time-urile se apropie din nou de pragul de 1 milion.

Nivelul minim al acestui tip contract a fost atins pe 2 septembrie, de 924.882, după cum a scris la momentul respectiv Profit.ro, în contextul în care s-au încheiat o serie de contracte sezoniere, iar procesul de repoziționare al angajatorilor, pentru a diminua impactul suprataxării, se apropia de final. Printre motivele care alimentează creșterea contractelor cu timp parțial se numără reluarea unor astfel de contracte întrerupte pe timpul verii, cum sunt, de exemplu, în învățământ, orientarea angajatorilor care au nevoie de part-time către persoane care au deja contract de muncă, dar și un fenomen care prinde amploare în companiile din domeniile construcții, agricultură și în industria alimentară. Firmele respective folosesc o lacună din legislația fiscală, practica fiind, însă, una legală.

Sursa: www.profit.ro

Comments

comments